Aplicație - Formatarea statului național Român
1. Indicați 2 aspecte ale contextului intern și extern care au favorizat unirea principatelor.
2. Ce evenimente s-au desfășurat la Iași în legătură cu unirea?
3. Care a fost evenimentul istoric al datei de 24 ianuarie 1859?
4. Indicați 4 realizări ale domniei lui Cuza.
5. Cum s-au numit documentele cu valoare de constituție din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza?
Dau coroană, vă rog ajutați-mă.
Răspunsuri la întrebare
1. intern : a)După înfrângerea revoluţiei de la 1848, revoluţionarii români refugiaţi în Occident au încercat să obţină sprijinul marilor puteri pentru cauza naţională românească.
b)În acest scop ei au alcătuit noi memorii, au publicat articole, broşuri şi cărţi în care au prezentat unirea Moldovei cu Ţara Românească drept o soluţie la problema echilibrului european.
Extern :a) Rusia a fost înfrântă în Războiul Crimeei, desfăşurat între anii 153 şi 1856, şi în 1856 a avut loc un congres de pace la Paris. Acolo reprezentantul Franţei a propus unirea Moldovei cu Ţara Românească într-un stat autonom şi neutru sub garanţia marilor puteri, dar pentru că unirii i s-au opus Austria şi Imperiul Otoman s-a luat decizia ca românii să fie consultaţi prin alegerea unor Adunări ad-hoc în care să fie reprezentate toate.
b)În octombrie 1857 cele două adunări ad-hoc au cerut unirea principatelor sub conducerea unui prinţ străin, un regim politic reprezentativ, precum şi autonomia şi neutralitatea teritoriului lor sub garanţia marilor puteri.
2.Capitală politică în vremuri de război, Iașul a avut un rol important în procesul de unire desfășurat în anul 1918. De la Iași, autoritățile românești au coordonat procesul unionist și au asigurat reușita mișcărilor naționale din provinciile nou alipite. Contemporanii nu au putut să nu remarce că veche reședință a domnilor Moldovei se transformase astfel în „leagănul Unirii”.
evenimente :
-În cazul Basarabiei, încă de la începutul lunii martie 1918, delagații ale fruntașilor basarabeni se deplasează la Iași pentru întrevederi cu regele Ferdinand, cu prim-ministrul Alexandru Marghiloman sau cu oameni de cultură Academiei Române sau al Universităţii.
-După votul din Sfatul Țării de la 27 martie, o delegaţie de fruntaşi basarabeni a venit la Iaşi, la 30 martie 1918, pentru a aduce la cunoştinţa regelui Ferdinand Declaraţia de Unire a Basarabiei. Primirea a fost una fastuoasă, Iaşul îmbrăcând haine de sărbătoare și fiind împodobit cu drapele tricolore. S‐au organizat numeroase manifestări, la care au venit lideri politici români din ambele tabere, conservatoare şi liberală.
-Sărbătorile de la Iași, dedicate Unirii Basarabiei din 30 martie, au fost și un prilej de mobilizare a unor noi speranțe.
-După condițiile potrivnice, impuse de negocierile de pace cu Puterile Centrale, contemporanii întrezăreau în actul istoric de la 27 martie 1918 și în delegații basarabeni „vestitorii sărbătorii de mâine”.
3.În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
4.realizari :
-Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante.
-a înfăptuit unității constituționale și administrative pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române
-a realizat reforme ca : secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.
- a pus bazele unui stat modern
5) Constituţia din 1864, denumită oficial Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris