Limba română, întrebare adresată de gabriela9047, 8 ani în urmă

Arată ce fel de propoziții introduce adverbul relativ unde în exemplele de mai jos.
a Planeta unde s-au oprit era lipsită de viaţă.
b Ai găsit biletul unde ți l-am lăsat?
c N-am aflat încă unde se va construi telescopul.
d Ne gândim de unde să începem proiectul.
Am ne nevoie urhent dau coroana si 20 de puncte

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de dariusbarbu
47

Răspuns:

a) Planeta¹| (unde) s - au oprit ²| era lipsită de viată ¹|

P1 - PP

P2 - AT

b) Ai găsit biletul ¹| (unde) ti l - am lăsat ? |²

P1 - PP

P2 - CL

c) N-am aflat încă ¹| (unde) se va construi telescopul ²|

P1 - PP

P2 - CD

d) Ne gândim |¹ (de unde) începem proiectul. ²|

P1 - PP

P2 - CP

Răspuns de Utilizator anonim
40

Salut!

Arată ce fel de propoziții introduce adverbul relativ unde în exemplele de mai jos.

a. Planeta¹/ (unde) s-au oprit²/ era lipsită de viață¹/.

  • P² - propoziție subordonată atributivă ( care planetă? ➡️ "unde s-au oprit" = aceea), cu termenul regent substantivul „planetă”, introdusă prin adverbul relativ "unde", cu rol de element subordonator;

b. Ai găsit biletul¹/ (unde) ți l-am lăsat²/.

  • P² - propoziție subordonată circumstanțială de loc ( unde ai găsit biletul? ➡️ "unde s-au oprit" = acoo), cu termenul regent verbul „ai găsit”, introdusă prin adverbul relativ "unde", cu rol de element subordonator;

c. N-am aflat încă¹/ (unde) se va construi telescopul²/.

  • P² - propoziție subordonată completivă directă( ce nu am aflat? ➡️ "unde se va construi telescopul" = ceva), cu termenul regent verbul „n-am aflat”, introdusă prin adverbul relativ "unde", cu rol de element subordonator;

d. Ne gândim¹/ (de unde) începem proiectul²/.

  • P² - propoziție subordonată completivă prepozițională( la ce ne gândim? ➡️ "de unde să începem proiectul" = la ceva), cu termenul regent verbul „ne gândim”, introdusă prin adverbul relativ "unde", cu rol de element subordonator;

Atributiva constituie, în frază, o realizare propozițională a atributului.

Circumstanțiala de loc constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de loc.

Completiva directă constituie, în frază, o realizare propozițională a complementului direct.

Completiva prepozițională constituie, în frază, o realizare propozițională a complementului prepozițional.

Alte întrebări interesante