argumentarea apartenentei la specia basm a operei literare "Praslea cel voinic si merele de aur"
REPEDE VA ROG!!!
Răspunsuri la întrebare
Basmul este o specie a genului epic în proză, în care întâmplărilereale se împletesc cu cele fantastice, la care participă personaje ce simbolizează binele și răul, aflate în confruntare, finalizată cu victoria binelui.
Opera literară Prâslea cel voinic și merele de aur cules de Petre Ispirescu este un basm popular, deoarece prezintă toate răsăturile acestei specii litarare.
În primul rând, textul se constituie într-o succesiune de întâmplări ce îmbină realul cu fantasticul. Un împărat avea un măr de aur din care nu apucase să guste niciodată, deoarece poamele erau furate înainte de coacere. Prâslea, fiul cel mic, reușește să îl sâgeteze pe hoț, să-i ducâ tatălui său mere, apoi pornește cu frații săi mai mari pe urmele de sânge lăsate de către rănit. Ajungând pe celălalt tărâm, îi învinge pe zmeii hoți și le salvează pe fetele ținute prizoniere de aceștia. Invidioși, dorindu-i moartea, frații mai mari îl lasă pe celălalt tărâm, dar Prâslea reușește totuși să se salveze și să ajungă în împărăția tatălui său. După aflarea adevărului, vinovații sunt pedepsiți, iar protagonistul se însoară cu cea mai mică dintre fetele salvate.
Ca în orice basm, timpul este vag: ” odată, la curtea unui împărat ”, iar spațiul se organizează pe două planuri: tărâmul împăratului și cel al zmeilor. În plus, tema basmului o constituie confruntarea dintre bine și rău, susținută de motive precum: cifrele magice, proba, drumul inițiatic parcurs de protagonist, superiroitatea mezinului, vicleșugul, răufăcătorul. Apar și cifre magice: trei zmei, trei fete și trei frați. Se remarcă, de asemenea, formulele specifice: cea inițială ” a fost odată ca niciodată ” - sugestie a unui timp imaginar, prin care lectorul este introdus în lumea fantastică plină de mistere, și cea finală ” și încălecai p-o șea și v-o spusei dvs. așa ” - ce scoate lectorul din lumea fantastică.
În al doilea rând, la nivelul personajelor, acestea pot fi împărțite în mai multe categorii: protagonistul ( mezinul ), antogoniști ( zmeii - personajele fantastice și frații invidioși, care îi doresc moartea ) și auxiliare ( zgripsoroaica, cobrul și meșterul argintar ). Eroul întâmplărilor este Prâslea, care participă la întreaga acțiune și este reprezentantul binelui. Numele său sugerează calitățile: cel mic, dar și cel viteaz. Trăsăturile sale reies mai ales indirect, din fapte, atitudine dar și din relațiile cu celelalte personaje. Deși ironizat la începutul basmului popular, reușește să-și demonstreze calitățile: inteligența ( când își face un plan pentru a prinde hoțul ), curajul și vitejia ( în confruntarea cu zmeii ), dar și mila ( salvează puii de zgripsor și nu se răzbună pe frații săi ). De asemenea, este înzestrat cu însușiri supraomenești: are o forță deosebită, înțelege graiul făpturilor de pe celălalt tărâm, se poate metamorfoza în foc, poate transforma palatele în mere și scoate din mărul zmeului furca de aur și cloșca cu pui de aur.
În concluzie, se poate afirma că opera citată este un basm popular, deoarece autorul își exprimă viziunea artistică în mod indirect, despre tema confruntării dintre bine și rău, prin intermediul personajelor simbolice și al acțiunii plasate într-un timp și spațiu imaginar, având caracter moralizator.