Question

Argumentati afirmatia''In istoria romanilor,a doua jumatate a secolului al XVIII-lea-inceputul secolului al XIX,se caracterizeaza prin aparitia relatiilor burgheze si afirmarea elementelor modernizarii in toate domeniile de activitate ale societati'.
30 puncte.

Answer 1

Îna doua jumătate a secolului al XVII-lea, rivalitatea austro-otomanăse reflectăşi în mărturiiledespre români. În acest context apareşicronica lui Ioan Lucius în1666laAmsterdam. Autorul aurmărit istoria Croaţieişia Dalmaţiei, dar a f ăcutşiconsideraţii asupra vecinilor. Astfel,ultimul capitol afost consacrat exclusiv discutării originii romane a poporului român. Cronicarulşi-aexprimatanumitedubiişirezerve cu privire la românii nord-dunăreni. El nu a negat continuitatea elementuluiroman în Dacia traiană, dar a susţinut căel a fost sporit printr-o imigrare provocatăde către bulgaride la sud la nord deDunăre.Teoria lui Lucius a trecut neobservatătimp de un secol. Abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea„s-a descoperit” valoarea ei documentar ăpentru susţinerea unor teorii care reprezentau arme ideologice încombaterea revendicărilor politice ale românilor.Istoricul austriac I.Chr. Engela turnat teoria lui Lucius în tipare noi, falsificând, însă, în bunăparte prin eliminarea afirmării stăruinţei elementului roman în Daciapost- aureliană, printr-o deplasare cronologicăa amintitei implantări romane din iniţiativăbulgar ă,adăugându-i-senuanţa preiorativădin „teoria exilaţilor şir ăuf ăcătorilor” lansatăde istoriografia umanistăpolonă.Pentru populaţia majoritar ădin Transilvania, secolul XVIII a reprezentatmomentul lupteipentrudrepturile politice refuzate secole de-a rândul de „naţiunile privilegiate”.
  În aceastăatmosfer ăa fost lansată „teoria imigraţionist ă” a luiFranz Sulzer , potrivit căreiaromâniinu se trag dincoloniştiiromani din Dacia, aceasta fiindpăr ăsităde toatăpopulaţia odatăcuretragerea romană. Prin urmare,românii s-au născut ca popor la sud de Dunăre, într-un spaţiuneprecizat, undeva între bulgarişialbanezi, de la care au preluat influenţe de limbă, precumşicredinţa ortodoxă. De aici, eiau emigrat către mijlocul secolului XIII în nordul DunăriişiTransilvania, unde îi vor găsi stabiliţi pe ungurişi saşi.Prin teoria sa, Franz Sulzer sfida părereaunanimădin culturaşiştiinţaistoricăeuropeană,care-i considera pe români cei mai vechi locuitori aiTransilvaniei,urmaşiai romanilor lui Traian.Scopullansării teoriei era limpede:anularea argumentelor istorice ale românilor în lupta politicădinTransilvaniaşi justificarea privilegiilor deţinute de maghiari,săşişisecui, precumşia statutuluide„toleraţi” atribuit românilor . În felul acesta, chestiunea continuităţilor istorice va căpăta unpronunţatcaracter politic.Dupărealizarea dualismului austro-ungar (1867), imigraţionismul este readus cuşimai multătărie în dezbaterile istoricilor de către un geograf austriac,Robert Roesler . Teoria lui Sulzer estereluatăşi îmbogăţită într-o lucrare ce va deveni fundamentalăpentru adversarii continuităţii, iar teoriaimigraţionistăva fi denumităteoria roesleriană. Teoria roeslerianăa fost demontatăcu doveziarheologiceşiepigrafice ale prezenţei dacilor sub stăpânirea romanăşiale r ămânerii populaţiei daco-romane în fosta provincie. Începând cuB.P.Haşdeu,ştiinţaistoricăromâneascăşistr ăinăa adusargumenteşidovezi incontestabile privind latinitateaşicontinuitatea românilor.Istoricul Lucian Boiasublinia că „negarea continuit ăţii româneşti  şi aducerea românilor la sud deDunăre a corespuns evident obiectivelor austro-ungare în secolele al XVIII-leaşi al XIX-lea, continuând săfie un punct de dogmăîn istoriografia maghiar ăde ast ăzi, cu scopul de a asigura maghiarilor primatul cronologic în Transilvania” . Teoria imigraţionistăa fost combătută în mod viguros de istoricii români, începând cu cei dinŞcoala Ardeleanăşipânăazi, precumşiun însemnat număr de mari istorici str ăinica:E. Gibbon, Th. Momsen, J. Jung, C. Patschetc.