Question

Argumentati ca opera ,,Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm

Answer 1

Răspuns:

Bună! ʕ•́ᴥ•̀ʔっ

• În opinia mea, ,, Prâslea cel voinic și merele de aur " este un basm popular, creație anonimă, orală, colectivă și sincretică, aparținând genului epic în proză, de mari dimensiuni, în care întâmplarile realiste se împletesc cu cele fantastice, punând în evidență personaje realiste sau înzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezintă forțe ale binelui și ale răului aflate într-un conflict, din care ies întotdeauna învingătoare forțele binelui.

• În primul rând, creația ,, Prâslea cel voinic și merele de aur " prezintă acțiuni fantastice: buzduganul trimis de zmei se așază singur în cui, Prâslea îl aruncă înapoi, cale de mai multe poște, zmeul și eroul se prefac în ,, două focuri " în timpul luptei, corbul vorbește, tânărul îl ,, băgă până în gât în pământ : pe zmeul cel mare, îi dă zgripsoroaicei să mănânce o bucată din carnea lui etc., în care sunt antrenate personaje realiste: împăratul, Prâslea, fetele, dar şi fabuloase: zmeii, zgripsoroaica, balaurul, obiecte cu atribute supranaturale: merele care se transformă în palate, furca ce toarce singură, cifra magică trei: trei fraţi, trei zmei, trei fete etc. Prâslea, care îl reprezintă pe Făt-Frumos, prototipul basmului, călătorește de pe tărâmul oamenilor pe ,, tărâmul celălalt ", acesta din urmă fiind configurat după modelul ,, lumii pe dos ": ,, văzu toate lucrurile schimbate; pământul, florile, copacii... altfel făptuite erau pe acolo".

• În plus, se remarcă prezența formulelor specifice: cea inițială ,, A fost odată ca niciodată..." și cea finală: ,,...Trecui și eu pe acolo și stătui de a mă veselii la nuntă, de unde luai O bucată de batoc / Și-un picior de iepure șchiop, / și încălecai p-o șa și v-o spusei dumneavoastră așa."

• În al doilea rând, apare conflictul dintre forțele binelui: Prâslea și fata cea mică și cele ale răului: zmeii, frații cei mari, ce are un deznodământ fericit, cei buni fiind răsplătiți: eroul moștenește împărăția și se căsătorește, iar cei răi, pedepsiți: ,, aruncară săgețile în sus și... ale fraților celor mai mari le căzură drept în creștetul capului și-i omorâră."

• În concluzie, trăsăturile prezentate mai sus justifică încadrarea acestui text în specia basmului popular.