Argumenteaza poezia secerisul de Vasile Alecsandri pe strofe....va rog urgent...dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Poezia „Secerișul” de Vasile Alecsandri este o operă lirică în versuri, fiind o descriere literară, datorită procedeelor artistice, verbelor statice și a numeroaselor substantive însoțite de adjective, care sunt folosite de către eul liric pentru a-și exprima gândurile, sentimentele, care conturează un tablou din natură. De asemenea, modul de expunere este descrierea.
Poezia este un pastel, deoarece este descris un tablou din natură prin numeroase figuri de stil, imagini artistice: vizuale, tactile, olfactive și auditive. Poezia este alcătuită din patru strofe, cu rimă împerecheată și măsura de 15-16 silabe.
În prima strofă, se realizează introducerea în cadrul natural, prin imaginile vizuale și auditive: „Ciocârlia ciripie, fâlfâind din aripioare”, „prepelița cântă-n grâie”, „greierul cântă-n mohor” și cele tactile „el devine arzător”. De asemenea, apartenența la descriere este dată de figurile de stil sugestive, metafora- „pe o scară de lumină se coboară de sub soare”, personificările- „Aerul e-n neclintire”, „el devine arzător” și verbele statice „cântă-n grâie”, „cântă-n mohor”.
În a doua strofă, este descris lanul de grâu, în care își fac apariția secerătorii, fiind conturat de substantivele însoțite de adjective care realizează epitete: „spicuri nalte”, „galben râu”, de comparația- „Toți, privindu-i de departe, par că înoată-n galben râu” și inversiunea- „cel lan”.
A treia strofă ilustrează momentul secerii, unealta folosită fiind descrisă prin personificarea „crai-nou de moarte” și prin inversiunea „mereu taie” este evidențiată atmosfera de lucru de pe câmp. Imaginile artistice care conturează peisajul sunt cele vizuale? „Prepeliţa îşi ia puii şi se duce”, „lanul scade” și „Iar în urmă, holda mândră, răsturnată prin bucăţi,/ Se ridică-n snopi de aur, se clădeşte-n jumătăţi.”.
Ultima strofă descrie dragostea dintre un flăcău și-o fată, a căror sărutare pe furiș este redată prin imaginea vizuală: „Mai departe, lucind iute, un flăcău ş-o fată mare/ De tot snopul îşi dau gingaş o furişă sărutare” și personificarea păsării măiestre, care grăiește, astfel finalizând poezia. Figurile de stil care conturează cadrul sunt: epitetul personificator „lucind iute”, inversiunea „o furişă sărutare”, personificarea „o pasăre măiastră (…) Zice:”.
În concluzie, datorită procedeelor artistice folosite, a verbelor și relației dintre substantive și adjective, poezia „Secerișul” de Vasile Alecsandri, în care este descris un moment important din agricultura satului românesc, are apartenență la o descriere literară.