Question

As dori o povestire\poveste din viata reala

Answer 1

Daca cineva are impresia ca nu va fi pedepsit de soarta pentru raul pe care il face se inseala amarnic , pentru ca exista o lege a universului CAUZA si EFECT , iar faptele atat bune cat si rele pe care le face un om le primeste inapoi in perioada urmatoare de timp , de spatiu si de viata . Iar cei care se bucura de raul prin care am trecut avand impresia ca asa mi-a trebuit sa patesc , desi nu o meritam la cat bine am facut , fac o greseala imensa , pentru ca ceea ce mi s-a intamplat a fost din vina altora nu a mea si nici a sortii , iar toti care mi-au facut rau in viata asta dupa un timp foarte scurt au platit pentru ceea ce mi-au facut , asa ca cine se bucura de ceea ce am patit va avea parte de ceea ce mi s-a intamplat !!! Deci mare grija la ce va ganditi si la ce va doriti voua si celorlalti , ca nu stiti ce va poate astepta !!! Mai bine incercati sa fiti mai umani si sa faceti bine pe pamantul asta ca pana la urma tot pentru sufletul vostru va fi acel bine ! 

Answer 2

Imi amintesc cu teama de aceasta intamplare, si nu pentru ca a avut un final nefericit, dar pentru ca stiu ca putea sa fie mai rau. Ma gandesc si acum cat de mult inseamna o decizie pripita, cand esti mic si pus pe nazdravanii. Dupa cativa ani buni inca ii multumesc celui care mi-a intins o mana de ajutor. Si inca e alaturi de mine. Pe un frig naprasnic si o ninsoare puternica, trei flacai dornici de aventura isi povestesc pataniile pe marginea unui lac inghetat. Dardaiam toti trei de frig, dar cumva noua ni se parea tare amuzant.Suiera si vantul, noi radeam tare in timp ce inaintam pe lac. O imagine perfecta, un lac inghetat in departare, si in jurul nostru totul este alb. In sinea mea stiam ca poate stratul de gheata nu era suficient de gros cat sa ne tina pe toti trei. Dar m-am gandit ca mie nu mi se poate intampla nimic.A fost pentru o fractiune de secunda. Inaintam pe lac, cu pasi mici si inceti. Cred ca asta mi-a fost salvarea. La un metru distanta de mine, gheata incepuse sa se crape. Am inghetat si eu, m-am oprit, nu aveam nimic de facut decat sa incerc sa ma intorc spre mal. Am facut un pas inapoi si unul dintre prieteni, m-a tras de mana inspre el in momentul potrivit. Am mers cu totii fara sa ne uitam inapoi pana spre mal. A fost aventura vietii mele, si in acel moment mi-am dat seama cat de pretioasa este viata, si cat de repede poti sa o pierzi. Chiar si la acea varsta, am realizat ca puteam sa cad in apa si sa nu mai ies de acolo. Puteam sa traiesc cu afeciuni pentru tot restul vietii mele. Puteam sa-mi pierd o mana sau un picior, sau sa sufar de o boala de inima.  Nu a fost asa, pentru ca am avut un erou in spate. Eroul meu..