Limba română, întrebare adresată de nicusiangelica, 9 ani în urmă

As vrea o compunere emoționanta cu titlul rămas bun domnule învățător sau o cm cu titlul rămas bun clasa a patra

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Utilizator anonim
7
Ma simt onorat sa vorbesc despre minunatul meu dascal,un om cu un caracter  de o valoare inestimabila in domeniul invatamantului.
Datorita calitatilor exceptionale cu care a fost inzestrat ,a stiut sa ne faca sa iubim materiile pe care ni le-a predat cu daruire si pricepere ani la rand.Romana,geografia ,matematica sunt pentru mine materii preferate care mi-au deschis calea spre cunoasterea literelor ,a cifrelor ,a frumusetii si a istoriei patriei mele.
Datorita acestui minunat om am inteles ca m-am nascut intr-o tara ,frumoasa ,bogata ,cu oameni buni si muncitorisi ca provin dintr-un neam de bravi istorici ,care au luptat eroic pentru bunurile tarii.
Va multumesc domnule invatator, pentru eforturile depuse de dumneavastra in intreaga cariera.Noi atatea generatii pe care le-ati calauzit spre un drum presarat cu reusite , ne inclinam cu respect in fata dumneavoastra.Suntem mandrii ca avem un dascal care s-a dedicat trup si suflet scolii,un om de o onestitate deosebita,un parinte care ne-a indrumat pasii  spre o cultura generala vasta
Va multumim ,domnule invatator!





tomitagogiu11: Felicitari!Imi place mult compunerea ta!
Utilizator anonim: mulumesc
tomitagogiu11: :))
tomitagogiu11: Ma intrebam...daca ai putea da timpul inapoi,te-ai intoarce pentru a mai fi in clasa intai?
tomitagogiu11: scuze,....nu m-am putut abtine sa nu te intreb:(....
tomitagogiu11: poate ti se pare o intrebare copilaroasa,dar....e bine sa stim sa fim uneori sa fim si copii:))
Răspuns de tomitagogiu11
4
                                       Ramas bun clasa a patra
        
     Din pacate,ma apropi cu pasi repezi de finalul clasei a patra.Parca simt si acum emotiile avute cand am pasit pentru prima data in scoala.Eram prea mic pentru a intelege,cat de multe bucurii imi va aduce...
    In fata mea,un chip bland mi se afisa,insotit de un zambet cald si prietenos.In momentul in care mi-a pus mana pe umar,toate nelinistile s-au evaporat ca un fum negru.Era domnul meu invatator...O persoana  atat de buna ,incat l-as putea numi un al doilea tata pentru mine.
    Imi va fi dor de orele in care se chinuia sa ma invete sa citesc,sa socotesc,dar stiu ca asa este mai bine.Dupa mine,alti copii vor veni si ,la randul lor,trebuie invatati,asa cum am fost si eu,la randul meu.
    Niciodata nu o sa va uit,domnule invatator si sper ca si dumneavoastra o sa va mai aduceti aminte ,macar din cand in cand,de acel copil micut,firav,dar cu o inima mare si dornic de invatatura...acel copil care va iubeste enorm de mult si va va iubi mereu...acel copil fiind eu.
    La revedere,scumpa clasa!Te las,dar sa sti ca esti pe maini bune.Te mai rog inca un lucru,inainte de a pleca:toate amintirile pe care le-am avut impreuna,sa nu le stergi,ci pastreaza-le in coltul in care veneam zilnic si imi spuneam secretele.
     De-as putea da timpul inapoi,sa fiu din nou pe clasa intai,as face-o,dar nu pot...Asa ca merg inainte,dar mai bogat in suflet decat am fost la inceput,deoarece am trait cei mai frumosi patru ani din lume.
     

Alte întrebări interesante