Limba română, întrebare adresată de cinevageorge, 8 ani în urmă

Asociază doina populară Floricica cu un alt text literar studiat la clasă sau citit că lectura suplimentară prezentând în 50 100 de cuvinte o valoare temă comună prin prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text​

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de AndreiR
8

Răspuns:

   În doina populară Floricica se găsesc teme precum: dragostea, dorul, dar cel mai mult predomină jalea (tristețea) care se prezintă într-o simbioză cu natura.

   Putem identifica empatie în jalea a e-ului liric, care are o neliniștea sufletească față de destinul unei flori (o personificare a unei tinere femei) chiar din primele secvențe:

''Să găsesc o floricică

Care mult inima-mi strică

Și s-o-ntreb de ce-n grădină

Pleacă fruntea și suspină''

   Observăm că pe e-ul liric îl doare inima ''inima-mi strica'' (deci are emotii coplesitoare care il chinuie, fiindca se daruie cu toata inima destinului acestei flori), vazind ca ''pleaca frunte si suspina''. Dat fiind faptul ca florile pleaca atunci cind procesul de fotosinteza nu este prezent (nu au caldura de la soare sau apa pentru a se hrani) putem deduce ca autorul a folosit aceasta personificare pentru a compatimi starea de spirit a unei tinere domnisoare care la fel ca o floare duce dor de caldura care acum nu o mai are și încet cade pradă umbrei.

    Tema tristetei atinsă in aceasta opera lirica o putem identifica la fel si in poezia ''Noi'' de Octavian Goga. Natura e socială și în poezia lui Goga. Ea personifică suferința.

    Poetul folosește conceptele: suferință, lacrimi, jale pe care le asociază cu elemente ale naturii: ”cîmpuri de mătasă”, ”privighetori”, ”tustrele Crișuri”.

    Cu toate că tristețea nu e personalizată ca în cazul textului literar Floricica, această se contopește cu elementele naturii în o manieră similară. Atmosfera de tristețe din poezie este accentuată și prin numeroase personificări precum codrii ”povestesc de jale”, codrii ”iși înfioară sînul”, Oltul bătrin este ”impletit cu lacrimi”.

    Prin acestea autorul creează o oglindă a sufletului oamenilor din regiune îmbinînd într-un mod expresiv imaginea și spiritul naturii cu emoțiile oamenilor din regiune.

Explicație:

Alte întrebări interesante