ba traduceti-mi si mie textu' asta plz.
k mz
Anexe:
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Cârtița muncește greu dimineața asta,curățându-și micuța casă.Sunt stropi de lapte de var peste toată blana lui neagră.Il doare spatele și membrele i-au obosit.Este primăvară în lumea de afară.Cârtița poate simți aerul proaspăt și razele de soare care îl cheamă din vizuina subterană intunecată.
Dintr-odată își aruncă peria.Se grabește afară din casa și iese din tunelul strâmt care este intrarea din față."Sus ne ducem ! Sus ne ducem !" În sfârșit-pop ! botul lui iese la lumina soarelui și se găsește rostogolind în iarba caldă a unui câmp mare.
"Asta este bine ! Este mult mai bine ca spoiala !" spune el,alergând vesel prin câmp.
Dintr-odată ajunge la malul râului.Doamne! Este prima data când vede râul.Apa este plină de viață si strălucire.Cartita se așează pe malul ierbos și ascultă sunetul apei.Cum se uită la malul opus,vede ceva mișcându-se în spatele unui tufiș.Apoi o față micuță apare.O față micuță,brună,cu mustăți,urechi mici si păr gros,mătăsos.Este Șobolanul de Apă.
"Bună,Cârtiță !"
"Buna,Șobolane!"
"Ai vrea să vii aici ?"
"Cum pot ajunge la tine ?"
Șobolanul se retrage și dezleagă o funie.Împinge o bărcuță in râu.Este mărimea perfectă pentru două animale.El vâslește dincolo,și îi dă Cârtiței lăbuța ca să se urce cu grija in bărcuță.
Cele două animale se împrietenesc imediat.Șobolanul de Apă explica de ce iubeste râul atât de mult.
"Este lumea mea și nu mai vreau alta."
"Dar nu este puțin plictisitor uneori ?" întreabă Cârtița. "Doar tu si râul,și nimeni altcineva ?"
"Nimeni altcineva ? Glumești ! Este plin de oameni - câteodata prea mulți."
"Ce este acolo ?" întreabă Cârtița,arătând spre o pădure întunecată,dincolo de câmpuri.
"Ah,este doar Pădurea Sălbatică.Nu ne ducem acolo prea mult,noi din malul râului."
"Și dincolo de Pădurea Sălbatică ?"
"Dincolo de Pădurea Sălbatică se afla Lumea Largă,iar asta e ceva ce nu contează pentru tine sau pentru mine."
Dintr-odată își aruncă peria.Se grabește afară din casa și iese din tunelul strâmt care este intrarea din față."Sus ne ducem ! Sus ne ducem !" În sfârșit-pop ! botul lui iese la lumina soarelui și se găsește rostogolind în iarba caldă a unui câmp mare.
"Asta este bine ! Este mult mai bine ca spoiala !" spune el,alergând vesel prin câmp.
Dintr-odată ajunge la malul râului.Doamne! Este prima data când vede râul.Apa este plină de viață si strălucire.Cartita se așează pe malul ierbos și ascultă sunetul apei.Cum se uită la malul opus,vede ceva mișcându-se în spatele unui tufiș.Apoi o față micuță apare.O față micuță,brună,cu mustăți,urechi mici si păr gros,mătăsos.Este Șobolanul de Apă.
"Bună,Cârtiță !"
"Buna,Șobolane!"
"Ai vrea să vii aici ?"
"Cum pot ajunge la tine ?"
Șobolanul se retrage și dezleagă o funie.Împinge o bărcuță in râu.Este mărimea perfectă pentru două animale.El vâslește dincolo,și îi dă Cârtiței lăbuța ca să se urce cu grija in bărcuță.
Cele două animale se împrietenesc imediat.Șobolanul de Apă explica de ce iubeste râul atât de mult.
"Este lumea mea și nu mai vreau alta."
"Dar nu este puțin plictisitor uneori ?" întreabă Cârtița. "Doar tu si râul,și nimeni altcineva ?"
"Nimeni altcineva ? Glumești ! Este plin de oameni - câteodata prea mulți."
"Ce este acolo ?" întreabă Cârtița,arătând spre o pădure întunecată,dincolo de câmpuri.
"Ah,este doar Pădurea Sălbatică.Nu ne ducem acolo prea mult,noi din malul râului."
"Și dincolo de Pădurea Sălbatică ?"
"Dincolo de Pădurea Sălbatică se afla Lumea Largă,iar asta e ceva ce nu contează pentru tine sau pentru mine."
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Fizică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă