Question

Băiețandrul purta puşca-n spate şi torba la șold, aşa cum băgase de samă că fac
vânătorii cei bătrâni. Umbla harnic, cu ochii ațintiți spre licăriri de ape şi spre zăvoaiele
Siretului
. Îi lucea soarele în ochi și i se răsfrângea în suflet. In bucuria aceasta a luminii
s-a spatiului se amesteca o hotărâre nedesluşită să urmărească și să fulgere de departe
vietățile sălbatice care fug de om.
îl primiră până la distanta potrivită, care este totdeauna mai mare decât bătaia puştii.
Lucrul acesta băiatul nu-/ ştia. și rămase foarte emoționat, privindu-le cu ochii măriți,
cum se înalţă măcăind, cum descriu un arc spre marginea bălţii
, cum înclină iar cătră el,
apoi trec şi cad lângă canal, în locul unde a simţit cel întâi fior al apei. İşi înclină iar zborul
spre baltă. Fac un ocol prin dreapta, ca şi cum ar vrea să-şi deie bine samă cu cine au
de-a face. Ocolesc şi prin stânga. Şi zborul lor fulgeră tremurat pe luciu. Apoi se ridică
spre soare şi trec în aburii de pe luncile Siretului.
(Mihail Sadoveanu, Tara de dincolo de negură)
1. Subliniază predicatele din textul dat.
2. In enunţul subliniat din text există:
a) trei predicate; b) patru predicate; c) cinci predicate.
3. Precizează categoriile gramaticale (felul, conjugarea,
diateza, modul, timpul) ale părții de vorbire cu functie
sintactică de predicat din enunturile:
Băieţandrul purta puşca-n spate şi torba la şold.
Il primiră până la distanta potrivită.
Apoi se ridică spre soare.
La cârdurile acelea mari s-au alăturat şi ratele de-aici.
Acolo trebuia s-ajungă cât mai degrabă.
4. Identifică în textul-suport
trei predicate verbale
exprimate prin locuțiuni verbale.
5. Găsește două predicate nominale în text și scrie prin ce
sunt exprimate.
6. Alcătuiește enunţuri în care verbele următoare să aibă
valoare copulativă: a ieși, a părea, a ajunge, a se face, a însemna.​

Answer 1

Băiețandrul purta puşca-n spate şi torba la șold, aşa cum BĂGASE DE SAMĂ că fac vânătorii cei bătrâni. Umbla harnic, cu ochii ațintiți spre licăriri de ape şi spre zăvoaiele Siretului. Îi lucea soarele în ochi și i se răsfrângea în suflet. În bucuria aceasta a luminii și-a spațiului se amesteca o hotărâre nedesluşită să urmărească și să fulgere de departe vietățile sălbatice care fug de om.

Îl primiră până la distanța potrivită, care este (totdeauna) mai mare decât bătaia puştii.

Lucrul acesta băiatul nu-l ştia și rămase foarte emoționat, privindu-le cu ochii măriți, cum se înalţă măcăind, cum descriu un arc spre marginea bălţii, cum înclină iar cătră el,

apoi trec şi cad lângă canal, în locul unde a simţit cel întâi fior al apei. Îşi înclină iar zborul spre baltă. Fac un ocol prin dreapta, ca şi cum ar vrea SĂ-ȘI DEIE bine SAMĂ cu cine AU DE-A FACE. Ocolesc şi prin stânga. Şi zborul lor fulgeră tremurat pe luciu. Apoi se ridică spre soare şi trec în aburii de pe luncile Siretului.

(Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură)

1. Subliniază predicatele din textul dat.

2. În enunţul subliniat din text există:

a) trei predicate; b) patru predicate; c) cinci predicate. (neavând enunțul subliniat, puteți descoperi singur, predicatele sunt subliniate.

3. Precizează categoriile gramaticale (felul, conjugarea, diateza, modul, timpul) ale părții de vorbire cu functie sintactică de predicat din enunțurile:

Băieţandrul purta puşca-n spate şi torba la şold.

Îl primiră până la distanța potrivită. Apoi se ridică spre soare. La cârdurile acelea mari s-au alăturat şi ratele de-aici.

Acolo trebuia s-ajungă cât mai degrabă.

• purta - predicat verbal, conjugarea I, diateza activă, modul indicativ, timpul imperfect, funcția sintactică de predicat verbal;

• primiră - predicat verbal, conjugarea a IV-a, diateza activă, modul indicativ, timpul perfect simplu, funcția sintactică de predicat verbal;

• se ridică - predicat verbal, conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ, timpul imperfect, funcția sintactică de predicat verbal;

• s-au alăturat - predicat verbal, conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ, timpul perfect compus, funcția sintactică de predicat verbal;

• trebuia - predicat verbal, conjugarea a IV-s, diateza activă, modul indicativ, timpul imperfect, funcția sintactică de predicat verbal;

• s-ajungă - predicat verbal, conjugarea a III-a, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent, funcția sintactică de predicat verbal;

4. Identifică în textul-suport

trei predicate verbale

exprimate prin locuțiuni verbale: "băgase de sama", "să-și deie samă", "au de-a face".

5. Găsește două predicate nominale în text și scrie prin ce sunt exprimate:

• este mai mare - predicat nominal, alcătuit din verbul copulativ "a fi" și numele predicativ "mai mare", exprimat prin adjectiv propriu-zis;

• rămăsese foarte emoționat - predicat nominal, alcătuit din verbul copulativ "rămăsese" și numele predicativ "foarte emoționat", exprimat prin adjectiv propriu-zis;

6. Alcătuiește enunţuri în care verbele următoare să aibă valoare copulativă:

• a ieși: A ieșit inginer.
• a părea: Pare tânără.
• a ajunge: A ajuns profesor.
• a se face: Se face medic.
• a însemna: Cititul înseamnă cunoaștere.