Question

BALTAGUL

(fragmente)

Stapine, tapine,

Concept de Nicolae Dabija

Mai cheama -un cine...

V

GH

veden

a ting

at.

ajelor

inter

tamen

alitera

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lu- faceți bine să puneti a mi se zidi biserici şi mea, a pus rinduială şi semn fiecărui neam. mănăstiri". Pe tigan 1-a învățat să cinte cu cetera şi neamțului i-a dat şurubul.

Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a po- Dumnezeu s-a uitat la ei cu mila: runcit: Tu să scrii o lege; şi, cind va veni vre- mea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel preaiubit Isus; şi după aceea să îndu- rati mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele".

A chemat pe ungur cu degetul și i-a ales, din cite avea pe lîngă sine, jucării: „Jaca, dum- nitale iti dau botfori şi pinteni, şi răşină să-ți faci sfircuri la mustăţi; să fii fudul şi să-ți placă petrecerile cu soţii".

S-a înfăţişat şi turcul: Tu să fii prost, dar să cu părere de rău. Dragi imi sinteti, dar n-am ai putere asupra altora, cu sabia", Sirbului i-a pus in mină sapa.

A poftit pe boieri şi domni la ciubuc şi ca- fea: Mariilor voastre vi-i dat så träiti in des- mierdare, răutate şi ticălosie; pentru care să

La urma, au venit şi muntenii s-au în- genuncheat la scaunul Impărației. Domnul

- Dar voi, necăjiților, de ce ati intirziat? Am intirziat, Preaslavite, căci sintem cu oile și cu asinii. Umblăm domol, suim poteci şi coborim präpästii. Așa ostenim zi şi noapte, täcem, şi dau zvon numai tälläncile. lar aşe zärile nevestelor şi pruncilor ne sint la locuri strimte intre stinci de piatra. Asupra noastră fulgeră, trăsneşte şi bat puhoaiele. Am dori stăpiniri largi, cimpuri cu holde şi ape line.

-Apoi ati venit cei din urma, zice Domnul ce va face. Ramineți cu ce aveti. Nu va mai pot da într-adaos decit o inimă uşoară ca să va bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune; så vie la voi cel cu cetera, şi cel cu bautura: şi s-aveți muieri frumoase şi iubete.Povestea asta o spunea Nechifor Lipan la ria o stia pe de rost. Vrasäzică, Nechifor Lipan cumatrii şi nunti, la care in vremea iernii era nu se aratase nici acolo, Care pricină putea sa- nelipsit. Zicea el e-ar fi învățat-o de la un baci intirzie? Mai ştii! Lumea asta-i mare și plins bätrin, care fusese jidov în tinereță și binevo- de răutăți. ise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată.

Si de poveste, şi de asemenea vorbe iuti. Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, Işi aducea aminte stind singură pe prispa, în lumina de toamnă şi torcind. Ochii ei caprii, in care par- că se răsfringea lumina castanie a părului, erau duşi departe. Fusul se invirtea harnic, dar sin- gur. Satul risipit pe ripi sub pădurea de brad, căsuţele şindrilite Intre garduri de razlogi, pl- raul Tarcăului care fulgera devale intre stinci erau căzute într-o negurà de noapte. Acci ochi aprigi și încă tineri căutau zari necunoscute Nechifor Lipan plecase de acasă după nişte oi, la Dorna, s-acu Sfintul Andrei era aproape şi el încă nu se intorsese. In singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă pînă la el. Nu putea să-i vadă chipul; dar li auzise glasul. Întocmai aşa spunea el povestea; femeia ii adaugase numai puține cuvinte despre cimpuri, holde și ape line. Aceste vorbe erau ale ei, izvorite dintr-o veche dorință, şi, repetindu-le in gind, ochii i se aburiră ca de lacrimi. Viaţa munte nilor e grea; mai ales viata femeilor. Uneori stau văduve inainte de vreme, ca dinsa....

li venise c-o săptămînă în urma scrisoa- re pe care o dezlegase tot părintele Dänilä. Flacăul dădea răspuns ca asteaptă pe tatăl său cu paralele, ca să impace pe ciobani şi pe stä- pinal balții. Iar oile sint bine sănătoase, ada- ugea el, şi noi, din mila lui Dumnezeu, aseme- nea; şi vremea-i încă bună şi ni-i dor de casă. Sarut mina, mamă; sărut mina, tată."

Asta era scrisoarea lui Gheorghiță și Vito-

Ce putea să fie cu omul ei? Numai de la dinsul nu primise scrisoare...

Astfel s-a främintat, fara så i se aline gin- durile și fără să primească vreo veste de unde astepta. In noaptea asta, către zori, a avut cel dintii semn, in vis, care a împuns-o in inima pa tulburat-o și mai mult. Se facea că vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors cătră ea, trecind spre asfințit o revarsare de ape.
Va rog ajutatima sa rezum aceasta​

Answer 1

Răspuns:

A poftit pe boieri ş i domni la ciubuc ş i ca - fea : Mariilor voastre vi-i dat s å träiti in des - mierdare , răutate ş i ticălosie ; pentru care s ă La urma , au venit ş i muntenii s-au î n - genuncheat la scaunul Impărației .

S ă v ă par ă toate bune ; s å vie la voi cel cu cetera , ș i cel cu bautura : ș i s-aveți muieri frumoase ș i iubete .

Vrasäzic ă, Nechifor Lipan cumatrii ș i nunți , la care in vremea iernii era nu se aratase . nici acolo , Care pricin ă putea să - nelipsit .

Satul risipit pe ripi sub pădurea de brad , căsuţele ş indrilite Între garduri de razlogi , pl - raul Tarcăului care fulgera devale între stinci erau căzute î ntr - o negur de noapte . Uneori stau văduve

înainte de vreme , ca dinsa.... li venise c-o săptămîn ă î n urma scrisoa - re pe care o dezlegase tot părintele Dänil ä.

" Asta era scrisoarea lui Gheorghi ță ș i Vito - Ce putea s ă fie cu omul ei ? Numai de la dinsul nu primise scrisoare... Astfel s-a främintat , fara s å i se aline gin - durile ș i făr ă s ă primeasc ă vreo veste de unde aștepta .

In noaptea asta , catre zori , a avut cel dintii semn , in vis , care a î mpuns-o in inima pa tulburat-o și mai mult .

Sper ca te-am ajutat!