Berlin:pezentare fizica și geografica, forma relief, așezare, clima, vegetație
Va rog repede îmi trebuie pentru proiect
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ 3,4 milioane de locuitori și acoperind o suprafață de aproximativ 892 km².
Pozitia sa pe harta este aidoma unei insule/enclave inconjurata complet de landul Brandenburg. Este traversat de raurile Spree si Havel.
În nord relieful este format din Câmpia nord-europeană. În centru se găsesc podișuri și munți joși, ca: Munții Harz, Masivul Șistos Renan, Munții Pădurea Neagră, Munții Pădurea Boemiei și Munții Metaliferi. În sud se află Podișul Bavariei, iar apoi cei mai înalți munți din Germania, Alpii bavarezi (cu altitudinea maximă de 2.962 m, în vârful Zugspitze).
Clima este temperat oceanica, verile sunt calde, cu temperaturi maxime de 22-25 ° C, iar cele minime de 12-14 ° C. Iernile sunt reci, cu temperaturi maxime de 4 ° C, iar cele minime de -2 - 0 ° C. Primavara si toamna sunt in general racoroase spre moderate.
Vegetaţia naturală este cea cu păduri de conifere (peste ¼ din suprafaţă este acoperită de păduri de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predomină pădurea de foioase în timp ce în Pădurea Thuringieisi şi în Munţii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variată şi cuprinde elemente caracteristice atât Europei nordice, cât şi estice şi sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatică, bizonul, hârciogul, sturzul, privighetoarea, bufniţa pitică, ciocanitoarea neagră, etc.
În nord, ca şi în partea centrală, predomină speciile central-europene, iar mai spre sud cele din estul Europei. Acolo unde pădurile de conifere formează palcuri, ele sunt asociate cu păşuni şi fâneţe. Spre sud domină pădurea de amestec sub care s-au dezvoltat spodosolurile, solurile brune, iar în luncile râurilor, pe depozitele fluvial, solurile aluviale şi de poldere. Animalele se găsesc mai ales în rezervaţii, cum ar fi cerb, elan, mistreţ.
În Germania de Sud vegeţia, solurile şi animalele cunosc o etajare, dezvoltat fiind etajul coniferelor care urca la peste 2000 m. Mai jos se întalnesc păduri de amestec şi păduri de foioase. Din etajul subalpin şi alpin nu lipsesc jneapănul, ienupărul, merişorul şi solurile acid-montane, de pajisti alpine. În lumea vieţuitoarelor un loc aparte îl ocupa marmota alpina .
SOLURILE: Spodosolurile (apar sub pădurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formează la latitudini temperate) şi cernoziomurile (se găsesc în zonele de stepă cu clima temperat-continentală), podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase).