Question

Buna.Imi puteti da si mie un referat despre Marea Neagra
Doua pagini

Answer 1

Marea Neagra este o mare semiinchisa din bazinul atlantic, componenta a Marii Mediterane (Mediterana Europeana, sau Mediterana Eurafricana), de care se leaga prin marile Marmara si Egee si stramtorile Bosfor si Dardanele.
    Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata intre Europa si Asia (40º55′ si 46º32′ lat. N si 27º27′ si 41º42′ long. E), intr-o regiune in care platformele stabile stravechi intra in contact cu muntii tineri generati de orogeneza alpina. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si Stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.Bazinul Mediteranean   Statele riverane Marii Negre sunt Romania, Ucraina, Federatia Rusa, Georgia, Turcia si Bulgaria.   Suprafata Marii Negre, estimata la 423.000 km² (421.638 km², Stanchev et al., 2011) este de aproximativ doua ori mai mare decat teritoriul Romaniei. Volumul total de apa al marii este apreciat la 547.000 km³, din care cea mai mare parte este improprie existentei vietii, fiind contaminata cu hidrogen sulfurat.
   Lungimea bazinului Marii Negre (vest-est), intre tarmul golfului Burgas din Bulgaria si gura raului Inguri din Georgia este de 1.148 km. Latimea maxima (nord-sud) cuprinsa intre Oceakov (Ucraina) si Capul Ereğli (Turcia) este de 610 km, iar latimea minima pe meridianul extremitatii de sud a peninsulei Crimeea (Capul Sarici), de 263 km.
   Adancimea medie a Marii Negre este de 1.271 m. Adancimea maxima atinge 2.212 m (catre partea central-sudica, intr-un punct situat la 111 km de tarmul sudic, pe linia care uneste Capul Chersones (Ucraina) cu Capul Kerempe (Turcia); in apropiere de Yalta 2.206 m.Marea Neagra, vedere din satelit   In cadrul structurii reliefului submarin al  Marii Negre se deosebesc patru zone distincte, distribuite relativ neuniform: selful (platoul continental), taluzul (abruptul), piemontul (bazinul de adancime) si campia abisala.
   – Selful (platoul continental), ocupa 29,9% (127.000 km²) din suprafata cuvetei marine si are o larga dezvoltare in partea de nord-vest a Marii Negre, intre Crimeea si Delta Dunarii, unde largimea sa depaseste 180 km. In lungul coastei Turciei, sudul si estul peninsulei Crimeea si litoralul georgian, largimea acestuia rar depaseste 20 km. In general, adancimea selfului este delimitata de izobata de 100 m, dar in sudul Crimeii si al Marii Azov, panta continental incepe la o adancime mai mare, de circa 130 m. In zona de nord-vest a selfului, sunt prezente unele albii relicte, care sunt insa in mare masura ingropate sub sedimente.
   – Taluzul (abruptul) platoului continental, prezinta in Marea Neagra doua caracteristici diferite: o panta abrupta, brazdata de numeroase canioane submarine, caracteristica platoului continental ingust din dreptul coastelor Turciei, Georgiei si Rusiei, inclusiv vestul Peninsulei Crimeea si o panta mai domoala, cu mai multe canioane submarine care margineste zonele cu platou continental extins din vestul si nord-vestul Marii Negre. Taluzul continental  se desfasoara intre izobatele de 180-200 m (in partea superioara) si 1.000 si 1.500 (in partea inferioara) si reprezinta 27,3% (115.000 km²) din suprafata totala a marii.
   – Piemontul, ocupa 30,6% (129.000 km²) din suprafata bazinului Marii Negre si reprezinta zona de tranzitie dintre taluzul platoului continental si campia abisala, O formatiune specifica din acest areal este reprezentata de conul de aluviuni al Dunarii, ce se extinde pe directia nord-vest – sud-est si traverseaza campia abisala. Profilurile seismice indica faptul ca acesta este compus din sedimente transportate de raurile mari din nord-vestul marii Negre: Nipru, Bug, Nistru si Dunare.
   – Campia abisala (zona adanca), se gaseste la o adancime de sub -1.500, in centrul Marii Negre, unde ocupa o suprafata de 12,2% (52.000 km²). Este mai dezvoltata in partea vestica a marii, datorita unei dezvoltari mai accentuate a curentilor de turbiditate din aceasta zona