Bună. Mă poate ajuta si pe mine cineva vă rog frumos cu acest ex? Vă dau coronița! Plsss, chiar am nevoie!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limitele acestei forme geografice sunt:
nord: Prutul superior
est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
sud: Câmpia Română, Dunărea și Marea Neagră
vest: Culoarul Siretului și Subcarpații Moldovei.
Caracteristici:
-este cea mai întinsă și tipică unitate de podiș din țara noastră;
-este format de un fundament diferit;
-la N de Iași(coasta Iașilor) fundamentul este format de vechea Platformă Est-Europeană( fiind cea mai veche porțiune de uscat a țării datând din Precambrian);
-la S de Iași(Coasta Iașilor) fundamentul este format dintr-o zonă de scufundare lentă;
-este alcătuit din roci sedimentare vechi în N(argile, calcare și gresii) și recente în S(pietrișuri, nisipuri, argile);
-altitudini medii sunt de 300-400 m, acestea cresc către NV și scad spre NE,V,S;
-altitudine maximă 688m, este întinsă în Dealul Ciungi din Podișul Sucevei;
-relieful se prezintă sub formă de platouri structurale, văi structurale largi cu terase,cueste, torenți,alunecări de teren;
-numeroase terenuri agricole sunt degradate datorită proceselor gemorfologice;
-se împarte în funcție de fundament, altitudine, alcătuire geologică în 3 unități caracteristice:Podișul Sucevei NV,Câmpia
Moldovei NE,Podișul Bârladului în S.
Așezări rurale- de ex. putem observa cu claritate, utilizarea incompletă a axului natural al Siretului, secţionat în numeroase locuri de areale cu o accesibilitate locală mai redusă, dar prezentând totuşi o anumită continuitate. Se pune în evidenţă şi o asimetrie în ce priveşte deschiderea acestui ax spre exterior, mai evidentă spre vest, în conformitate cu existenţa mai multor confluenţe majore şi mai dificilă spre est, corespunzător dificultăţilor naturale de penetrare spre Podişul Moldovei, în special în sectorul corespunzător Podişului Bârladului, secundar şi ca urmare a unor construcţii hidrotehnice care au amplificat aceste dificultăţi, în sectorul Bacău-Mărăşeşti. La polul opus, în lungul Prutului, se
manifestă pe distanţe mari efectul de barieră exercitat de frontieră, de absenţa unor legături „naturale” care se încearcă în ultima perioadă să fie înlăturate prin reconstrucţia unor poduri precum cel dintre Rădăuţi-Prut şi Lipcani în nord (prevăzut cu punct de trecere a frontierei deja) sau dintre Bumbăta şi Vetrişoaia în partea sudică.