Question

Buna. Puteti sa ma ajutati si pe mine cu un referat despre Dacia si geto-daci?

Answer 1

Am incercat sa fac ceva mai deosebit, ceva ce nu gasesti pe internet...sper sa-ti placa  :)

Dacia si geto-dacii  

         Accentuarea diferentelor social-economice au condus treptat la aparitia formatiunilor social-politice premergatoare organizarii statale – uniunile de triburi geto-dacice. Forma de organizare social-politica superioara, statul, la care au ajuns geto-dacii in vremea lui Burebista, a fost precedata, in aceasta etapa, de uniuni tribale mai mici si mai mari, dispunand de un teritoriu bine delimitat, un centru fortificat (dava) si conduse de sefi militari, dintre care unii sunt mentionati in izvoarele scrise si pe monede cu denumirea de basilei.
          Uniunile de triburi geto-dacice, conduse de ,,regi’’, au continuat sa se manifeste si in secolele III-II i.Hr. Emisiunile monetare locale, cu tipuri regionale specifice, marcheaza existenta si intinderea unora dintre formatiunile unional-tribale.  Astfel, pornind de la constatarea ca fiecare tip monetar important apartine unei uniuni de triburi, s-a localizarea si delimitarea si delimitarea principalelor formatiuni politice geto-dacice din secolele II-I i.Hr. si, prin aceasta, la cunoastere organizarii social-politicii a societatii geto-dacice dinainte de Burebista. Din cercetarile de pana acum rezulta ca o formatiune politica mare, de caracter prestatal, se afla, dupa datele oferite de descoperirile monetare de tip Varteju-Bucuresti, in partile centrale ale Munteniei, cuprinzand, cu precadere, bazinul Argesului. Descoperirile monetare de tip Ionesti-Racoasa si Dumbraveni (Vrancea) atesta prezenta la Curbura Carpatilor, a unei formatiuni politice geto-dacice, unde sunt localizati ,,siensii’’ mentionati de Ptolemaios. In Oltenia, pe baza monedelor de tip Aninoasa-Dobresti, s-a identificat o  a treia formatiune politica, din care facea parte, probabil, neamul geto-dac al ,,buridavensilor’’. In Transilvania, in aceasi vreme, in special pe cursul mijlociu al Muresului si pe tarnave, s-au emis monedele de tip Radulesti-Hunedoara, Aiud-Cugir si Petelea. Cele patru mari formatiuni politice geto-dacice, identificate pe baza descoperirilor numismatice, au stat la baza fauririi statului lui Burebista.
           Inceputul domnie lui Burebista nu a coincis cu inchegarea statului geto-dac. Exista o stransa legatura intre unificarea politica treptata a neamului daco-get, realizata de Burebista, si procesul de formare a statului dac. Procesul de inchegare a statului a fost grabit de existanta la hotarele etnice ale Daciei ale celtilor si romanilor.
            Izvoarele antice nu mentioneaza clar unde se afla uniunea de triburi a lui Burebista, in jurul careia regele a infaptuit unitatea politica a neamului geto-dac. In politica externa, Burebista a acordat prioritate campaniei impotriva celtilor din Slovacia si de la Dunarea Mijlocie. Dupa moartea lui Burebista, in conditiile unui proces de faramitare a vastei sale stapaniri, statul dac s-a mentinut in regiunile intracarpatice, in timp ce in zonele extracarpatice se cunosc mai multe capetenii contemporane, care au impartit probabil mostenirea lui Burebista.                                   Dezmembrarea statului dac nu a insemnat disparitia lui. Dainuirea nucleului statului dac intracarpatic este certa si demonstrata pe baza izvoarelor arheologice si literare. Cetatile au fost intretinute in continuare, ba chiar marite, iar asezarile civile au evoluat ca numar si au evoluat.
         Deceneu a fost colaboratorul apropiat a lui Burebista si  este primul rege al Daciei intracarpatice dupa asasinarea acestuia. Alti succesori a lui Burebista au fost Comosicus, Coryllus, Scorilo, Duras-Diurpaneus si Decebal. Procesul de reunificare politica a daco-getilor se va infaptui sub Decebal, cand statul dac atinge cel mai inalt nivel de dezvoltare si redevine o mare putere militara.