Bună seara,as avea nevoie de un referat despre apariția vieții,ofer coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Istoria vieții de pe Pământ urmărește procesele prin care au evoluat organismele vii și fosile, de la cea mai timpurie apariție a vieții și până în prezent. Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani și dovezile sugerează că viața a apărut acum mai mult de 3,7 miliarde de ani.Deși există unele dovezi ale vieții încă de acum 4,1-4,28 miliarde de ani, lucrul rămâne controversat din cauza posibilei formări non-biologice a fosilelor pretinse. Asemănările dintre toate speciile cunoscute din prezent indică faptul că provin prin procesul de evoluție de la un strămoș comun. Aproximativ 1 trilion de specii trăiesc în prezent pe Pământ din care doar 1,75-1,8 milioane au fost denumite și 1,8 milioane documentate într-o bază de date centrală.Aceste specii vii în prezent reprezintă mai puțin de un procent din toate speciile care au trăit vreodată pe Pământ.
Cele mai vechi dovezi ale vieții provin din semnături de carbon biogene și fosile de stromatolite descoperite în roci metasedimentare vechi de 3,7 miliarde de ani din vestul Groenlandei. În 2015, posibile „rămășițe ale vieții biotice” au fost găsite în roci vechi de 4,1 miliarde de ani din Australia de Vest. În martie 2017, s-au raportat dovezi ale celor mai vechi forme de viață de pe Pământ sub formă de microorganisme fosilizate descoperite în ventilațiile hidrotermale din centura Nuvvuagittuq din Quebec, Canada, care ar fi putut trăi încă de acum 4,28 miliarde de ani, nu cu mult timp după formarea oceanelor (în urmă cu 4,4 miliarde de ani) și nu cu mult după formarea Pământului cu 4,54 miliarde de ani în urmă.
Răspuns:
Apariția vieții de pe Pământ urmărește procesele prin care au evoluat organismele vii și fosile, de la cea mai timpurie apariție a vieții și până în prezent. Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani și dovezile sugerează că viața a apărut acum mai mult de 3,7 miliarde de ani. (Deși există unele dovezi ale vieții încă de acum 4,1-4,28 miliarde de ani, lucrul rămâne controversat din cauza posibilei formări non-biologice a fosilelor pretinse.) Asemănările dintre toate speciile cunoscute din prezent indică faptul că provin prin procesul de evoluție de la un strămoș comun. Aproximativ 1 trilion de specii trăiesc în prezent pe Pământ din care doar 1,75-1,8 milioane au fost denumite și 1,8 milioane documentate într-o bază de date centrală. Aceste specii vii în prezent reprezintă mai puțin de un procent din toate speciile care au trăit vreodată pe Pământ.
Cele mai vechi dovezi ale vieții provin din semnături de carbon biogene și fosile de stromatolite descoperite în roci metasedimentare vechi de 3,7 miliarde de ani din vestul Groenlandei. În 2015, posibile „rămășițe ale vieții biotice” au fost găsite în roci vechi de 4,1 miliarde de ani din Australia de Vest. În martie 2017, s-au raportat dovezi ale celor mai vechi forme de viață de pe Pământ sub formă de microorganisme fosilizate descoperite în ventilațiile hidrotermale din centura Nuvvuagittuq din Quebec, Canada, care ar fi putut trăi încă de acum 4,28 miliarde de ani, nu cu mult timp după formarea oceanelor (în urmă cu 4,4 miliarde de ani) și nu cu mult după formarea Pământului cu 4,54 miliarde de ani în urmă.
Covorele microbiene de bacterii și arhee coexistente au fost forma dominantă de viață în Arhaicul timpurie și se crede că multe dintre etapele majore ale evoluției timpurii au avut loc în acest mediu.Evoluția fotosintezei, acum aproximativ 3,5 miliarde de ani, a condus în cele din urmă la acumularea de produs rezidual, oxigen, în atmosferă, ceea ce duce la evenimentul de Marea Oxigenare, care începe acum aproximativ 2,4 miliarde de ani.Cele mai vechi dovezi ale eucariotelor (celule complexe cu organit celular) datează de acum 1,85 miliarde de ani, și, deși este posibil să fi fost prezente mai devreme, diversificarea lor s-a accelerat când au început să utilizeze oxigen în metabolismul lor. Mai târziu, acum aproximativ 1,7 miliarde de ani, au început să apară organisme multicelulare, celulele diferențiate îndeplinind funcții specializate.
Reproducerea sexuală, care implică fuziunea celulelor reproductive masculine și feminine (gameți) pentru a crea un zigot într-un proces numit fertilizare este, spre deosebire de reproducerea asexuată, principala metodă de reproducere pentru marea majoritate a organismelor macroscopice, inclusiv aproape toate eucariotele (care includ animale și plante).Cu toate acestea, originea și evoluția reproducerii sexuale rămân un puzzle pentru biologi, ea evoluând dintr-un strămoș comun care era o specie eucariotă unicelulară. Taxonul Bilateria, animale având partea stângă și dreapta, care sunt imagini oglindite una cu cealaltă, a apărut acum 555 milioane de ani în urmă.
Plantele terestre multicelulare asemănătoare algelor datează chiar de acum aproximativ 1 miliard de ani, deși dovezile sugerează că microorganismele au format primele ecosisteme terestre, acum cel puțin 2,7 miliarde de ani. Se crede că microorganismele au pregătit calea pentru început a plantelor terestre în perioada Ordoviciană. Plantele terestre au avut un succes atât de mare încât se crede că au contribuit la extincția din Devonianul târziu. (Lanțul cauzal lung pare să implice succesul copacilor archaeopteris timpurii (1) care a dus la scăderea nivelului de CO2, ducând la răcirea globală și scăderea nivelului mării, (2) rădăcinile de archaeopteris au favorizat dezvoltarea solului, ceea ce a sporit dezagregarea stâncilor, iar scurgerea ulterioară a nutrienților ar fi putut declanșa înflorirea algelor, rezultând evenimente anoxice care au provocat moartea vieții marine. Speciile marine au fost primele victime ale extincției devoniene târzii).
Acum aproximativ 600 de milioane de ani a apărut fauna din Ediacaran în timp ce vertebratele, împreună cu majoritatea celorlalte încrengături moderne, au apărut acum aproximativ 525 milioane de ani în timpul Exploziei cambriene.În Permian, sinapsidele, inclusiv strămoșii mamiferelor, au dominat uscatul, dar cea mai mare parte a acestui grup a dispărut în timpul extincției din Permian-Triasic acum 252 milioane de ani. În timpul recuperării după această catastrofă, arheozaurii au devenit cele mai abundente vertebrate terestre; un grup de arheozauri, dinozaurii, au dominat perioadele Jurasic și Cretacic. După ce extincția Cretacic-Paleogen (acum 66 milioane de ani) a ucis dinozaurii non-aviari, mamiferele s-au dezvoltat rapid ca mărime și diversitate. Astfel de extincții în masă ar fi putut accelera evoluția oferind oportunități pentru diversificarea noilor grupuri de organisme.