Bună seara. As vrea sa va rog frumos dacă se poate sa ma ajutati cu un eseu despre meseria de profesor!! Am nevoie de acest eseu pana deseară. Este urgent!!
Nu vreau sa fie luat de pe internet!! Sa aibă cel puțin 2 pagini!!!
Va mulțumesc anticipat pentru ajutorul acordat!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
A fi profesor este o artă. Adevăraţii dascăli sunt cei care reuşesc să te facă să
-i
iubeşti pe ei , dar şi materia predată de ei. Educatorul are o misiune grea, dar şifrumoasă: formarea unor personalităţi autonome care să se poată integra însocietate, cu capacităţi de gândire critică şi creativă, cu un profil moral demn deurmat şi cu o înaltă profesionalitate.
,,Meseria de profesor este o mare şi frumoasă profesiune, care nu seamănă cunici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara
odată cu hainele de lucru. Omeserie aspră şi plăcută, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o meserie în caremediocritatea nu este permisă, unde pregătirea excepţională este abia
satisfăcătoare,o meserie care epuizează şi înviorează, care te dispersează şi exaltă, o meserie încare a şti nu înseamnă nimic fără emoţie, în care dragostea e sterilă fără forţaspirituală, o meserie când apăsătoare, când implacabilă, ingrată şi plină de farmec”.
Mulţi cred că a fi dascăl înseamnă doar a prezenta informaţii în faţaînvăţăceilor, a evalua nivelul acestora şi a realiza un clasament pe bazanotelor.Acestă meserie este mult mai profundă, solicită calităţi speciale. Cei care
doresc
să urmeze o carieră didactică trebuie să găndească foarte bine inainte de
a
face acest pas. Trebuie să fie conştient de importanţa profesiei, pentru că a fi profesor înseamnă să te dedici celor pe care îi educi, să le oferi dragostea şirespectul tău, să ai sentimente pozitive faţă de ei.Eşti răspunzător în faţa lor, a părinţilor şi a societăţii de felul în care le influenţezi viaţa.
Cariera didactică nu este,,o manta de vreme rea” ,o urmezi numai dacă îţi place, dacă ai vocaţie, nu doar atunci cînd viaţa
te refuză în alte locuri.
Sunt învăţătoare de 28 de ani, şi am ajuns ce sunt datorită dascălilor pe carei-
am avut. Mulţi m
-au întrebat de ce mi am ales această meserie. Nu cred c-aş fi putut să fac altceva. Din copilărie am visat că voi fi învăţătoare. De ce? Pentru că
mi-
am iubit învăţătoarea. Îmi plăcea să fac ce face ea, cum se poartă ea, cumvorbeşte ea, cum râde ea, cum se îmbracă ea. Era totul pentru mine. Mai târziu
dragostea pentru copii m a făcut să-mi iubesc profesia.
meserie nu mi-ar aduce
atâtea bucurii şi atâtea satisfacţii. Elevii şi părinţii careapreciază ce fac lsunt motivul pentru care mi
-
e drag să fiu la catedră
.
Un dascăl bun trebuie să fie sincer şi corect cu elevii, cu părinţii acestora ,dar mai ales cu el însuşi. Întotdeauna am susţinut ideea că trebuie să fii născut pentru această meserie. Nu
-
mi place deloc ideea dascălului rigid care se aşează lacatedră şi umple catalogul cu note proaste.Îmi place să ştiu că elevii mei vin laşcoală nerăbdători să înceapă orele de
curs.
Simt că plutesc atunci când mai aud
câte unul dintre elevii mei strigându-
mă ,,mama”.Asta înseamnă că sunt apropiată
de ei.
Învăţătorul îşi pune şi o parte din sufletul său în slujba celui pe care-l
instruieşte şi-
l educă, şi nu numai bagajul său de cunoştinţe.Elevii sunt cei care dausens profesiei noastre de dascăli, ei ne motivează munca investită.