buna
stie cineva rezumatul povestiri acvila care nu vroia sa zboare imi trebuie rapid va dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
cea bătrână se plictisi să tot îi arate cum se face și dispăru în tării.
Al doilea îmblânzitor spuse: „O voi învăța eu să zboare”. Se urcă în copac și sări de pe creangă, legat cu niște frânghii. O dată, de două ori, de trei ori, și tot așa. Într-o zi, frânghiile s-au rupt și el a căzut la pământ, rupându-și mâinile și un picior. Acvila tot nu se clintise.
Îmblânzitori din toate colțurile lumii s-au perindat unul după altul, atrași de răsplata făgăduită de rege. Dar niciunul nu izbutea s-o facă pe acvilă să zboare.
Regele își pierduse speranța și cheltuise o groază de bani
– Va trebui să o ucid, îi spuse el într-o zi pajului celui mic. Celelalte păsări se vor lua după ea și vor lenevi!
Pajul, care îndrăgise pasărea, îl rugă pe rege să-l lase și pe el să-și încerce norocul cu acvila cea îndărătnică. Regele se învoi, încredințat că pajul nu va reuși. Însă prinsese drag de băiat, căci era harnic și inimos, și nu voia să îl dezamăgească.
La amiază, regele fu chemat în grădină.
Nu îi veni să-și creadă ochilor! Acvila lui zbura în înaltul cerului, mai sus ca oricare altă pasăre. Plutea printre nori, iar aripile ei păreau să atingă soarele!
– Cum ai făcut? Ai reușit ce n-au putut atâția!
– A fost ușor, Maiestate! răspunse băiatul cu un zâmbet. Am tăiat creanga.
Din acea zi, acvila zboară atât de sus încât, spun învățații, o văd și cei din jur și cei din alte împărății.