Buna tuturor!
Am descoperit din întâmplare acest site și am observat că se pot rezolva diferite teme la anumite materii.
Mă puteți ajuta și pe mine ?
Vă rog frumos!
Sâmbătă, 9 ianuarie 1937 Prima mea zi de schi. N-aş fi crezut că va merge aşa de uşor. Aveam un fel de vanitate copilăroasă de a mă simţi instalat pe schiuri – în perfecta mea ţinută reglementară, pe care mi-am improvizat-o în ziua plecării de la Bucureşti, dar nu credeam că voi reuşi vreodată să fac vreo ispravă cu echipamentul meu, puţin cinematografic. Alaltăieri, la Predeal, unde ne oprisem câteva minute la vila M., ceream explicaţii şi sfaturi cu oarecare sfială (erau atâţia schieuri vechi acolo!) şi când cineva m-a întrebat, pentru a şti dacă voi învăţa sau nu: „Eşti fricos?” – am răspuns fără ocol şi cu mare sinceritate: „Cred că da”. „Atunci n-ai să înveţi niciodată” mi-a răspuns tipul, tranşând discuţia. Şi totuşi am să învăţ. Din primul moment şi dându-mi drumul oarecum la nimereală, convins că voi cădea după primii metri, am străbătut vijelios (da, îmi place să spun „vijelios”) panta de la Stâna Regală şi, ce e mai comic, fără să cad. Pe urmă am făcut o sumă de alte isprăvi care mă uluiau. N-am coborât la întoarcere o bună parte din drum pe schiuri – e drept, căzând destul de des – dar, la urma urmelor, cu destulă îndemânare pentru prima zi? W., care îmi era profesoară, mi-a spus: „Bravo, ai talent” şi nu mi-a fost ruşine să primesc cu măgulire această notă bună, conferită cu obiectivitate [...]. Ce dimineaţă fericită! Viaţa mai are unele lucruri să-mi spună.
1 februarie [1937] Nu ştiu dacă meritam această dimineaţă de schi. Fapt e că mi-am acordat-o, şi acum nu simt niciun fel de remuşcare. Am fost la Opler. Terenul e mult mai mic şi panta mai uşoară decât la Stână. N-am mai avut impresia ameţitoare a începutului. Totul mi s-a părut mai puţin fantastic decât atunci. Încep să fiu mai puţin intimidat de uniforma mea, de schiurile mele. Încep să mă familiarizez cu întreg acest aparat, care altădată mi se părea inaccesibil. În plină cursă, îmi controlez mişcările şi încep să le corectez. Nu mai am în niciun caz acea senzaţie vertiginoasă de zbor fără direcţie. Devin mai stăpân pe frână şi probabil mai prudent.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă a învața un sport este dificil sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Jurnal 1935-1944 de Mihail Sebastian , cat și la experiența personală sau culturală.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
10
Sportul este o acvititate foarte utila pentru cei care vor sa se mențină in forma, dar si pentru timpul liber. Unele persoane considera acest lucru relaxant, altele o fac din placere iar unii nu o fac deloc.
In opinia mea, sportul este o activitate dificila deoarece mereu la inceput ai nevoie de un antrenor sau de o persoana specializată in domeniu care sa te învețe si sa te ajute. De exemplu, la multa lume nu ii iasa din prima si renunța, sau se accidentează. Dar unii nu renunța, din contra continua si mai mult si mai mult pana ajung la performanța.
In opinia mea, sportul este o activitate dificila deoarece mereu la inceput ai nevoie de un antrenor sau de o persoana specializată in domeniu care sa te învețe si sa te ajute. De exemplu, la multa lume nu ii iasa din prima si renunța, sau se accidentează. Dar unii nu renunța, din contra continua si mai mult si mai mult pana ajung la performanța.
Alte întrebări interesante
Franceza,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă