Bunaa...vreau si eu o demonstratie a povestii lui harap alb ca este basm cult
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
4
Este un basm cult adică o specie a genului epic in proză in care acțiunea este fabuloasă, personajele au puteri supranaturale si sunt purtătoarele unor valori morale: binele si răul. Orice basm presupune o confruntare intre bine si rău încheiată cu triumful binelui. ca toate celelalte si basmul povestea lui harab alb implică fantasticul. ființele si obiectele au puteri supranaturale, iar timpul si spațiul funcționeaza după alte legi decat cele ale realității.
Răspuns de
3
Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se incadreaza in genul epic iar ca specie literara este un basm cult, deoarece are un autor, Ion Creanga. A aparut in revista literara Convorbiri Literare la 1 august 1877 si mai apoi in acelasi an in revista Timpul. Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca specific ancestral al basmelor insa in aceasta creatie narativa Creanga imbina supranaturalul popular cu evocarea realista a satului moldovenesc de unde reiese si originalitatea unica a acestei creatii.
In basmul cult autorul preia tiparul narativ al basmului popular dar reorganizeaza elementele stereotipe conform viziunii sale artistice si propriului sau stil. Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular ceea ce confera oralitate stilului.
semnificatia titlului "harap alb" reiese din scena in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. "Fiul Craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste se potriveste spanului si se baga in fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intampla" Naiv lipsit de experienta si credul, fiul craiului isi schimba statutul din nepot al Imparatului verde in acela de sluga a Spanului. "d-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-Alb, aista ti-i numele si altul nu"> Numele lui are sensul de "sclav alb". Devenit sluga spanului isi asuma si numele dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau intrucat jurase pe palos. El devine robul-tigan desi este alb nedumerind astfel chiar pe unchiul sau precum si pe fetele acestuia. Cu toate acestea flacaul nu isi incalca juramantul, isi respecta cuvantul dat datorita solidei educatiei capatate in copilarie de a fi demn, capabil sa isi asume responsabilitati.
Naratiunea la persoana a treia este realizata de un narator omniscient dar nu si obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Spre deosebire de basmul popular unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea , subiectul fiind unul simplu. "Creanga nu da naratiunii sale simpla forma a expunerii epice ci topeste povestirea in dialog, face evenimente din convorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul personajelor"- Tudor Vianu
Starea initiala de echilibru relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat la capatul lumii in timp mitic. Perturbarea echilibrului initial este reprezentata de plecarea mezinului si a calului, incercarea de restabilire a echilibrului incepe o data cu sosirea la palatul Imparatului Verde iar restabilirea echilibrului consta in conflictul dintre Harap alb si omul span fapt care duce la rasplatirea eroului, reprezentata de nunta cea mare a lui harap alb si a fetei imparatului rosu
Tema basmului este lupta dintre fortele binelui si raului, binele triumfand.Motivele narative sunt superioritatea mezinului, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria.
Prin motivul calatoriei se poate observa caracterul de bildungsroman al basmului.Mezinul se afla in etapa de neinitiat atunci cand nu are incredere in fortele proprii si doar pentru ca dovedeste mila fata de Sf Duminica este ajutat. Devine novice atunci cand intalneste raul necesar care il supune unor probe necesare transformarii lui ca mai apoi etapa de initiat sa fie atinsa de metamorfozarea lui harap alb intr-un luminat imparat, cu ajutorul personajelor care apar pe parcursul intamplarilor. Ele sunt purtatoare ale unor valori simbolice deoarece basmul ilustreaza o alta lume decat cea reala, personajele fiind imparati si crai, sfanta duminica, animale si gaze fermecate, eroi cu trasaturi fabuloase alaturi de personaje realiste aduse de creanga
O alta trasatura a basmului sunt formulele specifice. Formulele tipice initiale "amu cica era o data" au rolul de a rupe cititorul din lumea reala si de a-l aduce in basm. Formulele mediane "si merg ei o zi si merg si doua si merg si 49" au rolul de a lega episoadele intre ele; formulele finale au rolul de a scoate cititorul din lumea perfecta a basmului in care orice e posibil si de a-l aduce in lumea reala. Limbajul este presarat cu zicatori proverbe si fraze rimate personajul vorbind limba moldoveneasca.
Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace precum expresii narative tipice si exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative.
Povestea lui harap alb este un basm cult avand ca particularitati: reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, antropomorfizarea fantasticului. Insa asemenea basmului popular pune in evidenta idealul de dreptate de adevar si de cinste fiind "o oglindire..a vietii in moduri fabuloase" G. Calinescu
(Sper ca e okay am scris ce aveam si eu in caiet)
In basmul cult autorul preia tiparul narativ al basmului popular dar reorganizeaza elementele stereotipe conform viziunii sale artistice si propriului sau stil. Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular ceea ce confera oralitate stilului.
semnificatia titlului "harap alb" reiese din scena in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. "Fiul Craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste se potriveste spanului si se baga in fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intampla" Naiv lipsit de experienta si credul, fiul craiului isi schimba statutul din nepot al Imparatului verde in acela de sluga a Spanului. "d-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-Alb, aista ti-i numele si altul nu"> Numele lui are sensul de "sclav alb". Devenit sluga spanului isi asuma si numele dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau intrucat jurase pe palos. El devine robul-tigan desi este alb nedumerind astfel chiar pe unchiul sau precum si pe fetele acestuia. Cu toate acestea flacaul nu isi incalca juramantul, isi respecta cuvantul dat datorita solidei educatiei capatate in copilarie de a fi demn, capabil sa isi asume responsabilitati.
Naratiunea la persoana a treia este realizata de un narator omniscient dar nu si obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Spre deosebire de basmul popular unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea , subiectul fiind unul simplu. "Creanga nu da naratiunii sale simpla forma a expunerii epice ci topeste povestirea in dialog, face evenimente din convorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul personajelor"- Tudor Vianu
Starea initiala de echilibru relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat la capatul lumii in timp mitic. Perturbarea echilibrului initial este reprezentata de plecarea mezinului si a calului, incercarea de restabilire a echilibrului incepe o data cu sosirea la palatul Imparatului Verde iar restabilirea echilibrului consta in conflictul dintre Harap alb si omul span fapt care duce la rasplatirea eroului, reprezentata de nunta cea mare a lui harap alb si a fetei imparatului rosu
Tema basmului este lupta dintre fortele binelui si raului, binele triumfand.Motivele narative sunt superioritatea mezinului, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria.
Prin motivul calatoriei se poate observa caracterul de bildungsroman al basmului.Mezinul se afla in etapa de neinitiat atunci cand nu are incredere in fortele proprii si doar pentru ca dovedeste mila fata de Sf Duminica este ajutat. Devine novice atunci cand intalneste raul necesar care il supune unor probe necesare transformarii lui ca mai apoi etapa de initiat sa fie atinsa de metamorfozarea lui harap alb intr-un luminat imparat, cu ajutorul personajelor care apar pe parcursul intamplarilor. Ele sunt purtatoare ale unor valori simbolice deoarece basmul ilustreaza o alta lume decat cea reala, personajele fiind imparati si crai, sfanta duminica, animale si gaze fermecate, eroi cu trasaturi fabuloase alaturi de personaje realiste aduse de creanga
O alta trasatura a basmului sunt formulele specifice. Formulele tipice initiale "amu cica era o data" au rolul de a rupe cititorul din lumea reala si de a-l aduce in basm. Formulele mediane "si merg ei o zi si merg si doua si merg si 49" au rolul de a lega episoadele intre ele; formulele finale au rolul de a scoate cititorul din lumea perfecta a basmului in care orice e posibil si de a-l aduce in lumea reala. Limbajul este presarat cu zicatori proverbe si fraze rimate personajul vorbind limba moldoveneasca.
Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace precum expresii narative tipice si exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative.
Povestea lui harap alb este un basm cult avand ca particularitati: reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, antropomorfizarea fantasticului. Insa asemenea basmului popular pune in evidenta idealul de dreptate de adevar si de cinste fiind "o oglindire..a vietii in moduri fabuloase" G. Calinescu
(Sper ca e okay am scris ce aveam si eu in caiet)
Alte întrebări interesante
Engleza,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă