Question

C. Citește cu atenție textul, apoi răspunde cerintelor de mai jos: Se făcuse noaptea. Stelele mari şi albe tremurau pe cer şi argintul lunii trecea, sfâșiind valurile transparente de nouri ce se-ncreţeau în drumu-i. Noaptea era caldă, îmbătată de mirosul snopurilor de flori; dealurile străluceau sub o pânză de neguri, apa molcomà a laculul ce-nconjura dumbrava era poleită și, tremurând, îşi arunca din când în când undele sclipitoare spre tărmii adormiti. Şi-n mijlocul acestei feerii a nopții lăsate asupra unui rai înconjurat de mare trecea Cezara ca o-nchipuire de zăpadă, cu părul ei lung de aur ce-i ajungea la călcâie.... Ea mergea încet... Toate visele, toată incântarea unei aromate nopţi de vară li cuprinsese sufletul ei virgin.... ar fi plâns! İşi aducea aminte de amantul ei şi-i părea că-i Eva-n paradis, singură cu durerea ei. Ea veni lângă lac şi văzu cărare de prund pe sub apă. Începu să treacă şi apa fugea rotind imprejurul gleznelor ei... Ea se uità l-acea dumbravă încântată... o dorință de fericire il cuprinse sânul... era atât de insetată de amor ca copilul cel tânăr şi fraged, buzele ei erau uscate de dorinta unei sărutări, cugetarea ei era împătimitä ca un strat cu florile pe jumătate veştezite de arşită. Când ajunse in dumbravă, umbra mirositoare a arborilor nalți arunca un reflect albastru asupra pielitei ei, încat părea o statua de marmură în lumină viorie... Deodată ea văzu prin arborio figură de om... gândea că-i o închipuire a ei, proiectată pe mrejele de frunze... şi acel chip luă din ce in ce conture mai clare... era el. „Ah! gândi ea zâmbind, ce nebună sunt... pretutindenea el, în frumuseţea nopţii, in tăcerea dumbrăvilor"... El s-apropie... El credea asemenea că are-o-nchipuire aievea înaintea lui... O privi lung, se priviră lung. Când il -Cezara, strigă el, cuprinzând-o-n bratele lui... Cezaral esti o inchipuire, un vis, o umbră a nopții zugrăvità luă mâna... ea tipă. cu západa luminii de luna? Sau eşti tu? tu? Ea plángea... nu putea raspunde. Se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. -Tu eşti? Chiar tu? intrebă ea cu glasul inecat căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide şi doritoare de viaţă... Ea nu se mai sătura privindu-l... şi uitase starea in care era. (Mihai Eminescu, Cezara)
1. Transcrie, din textul de mai sus, o locuțiune verbală.
2. Explică rolul virgulelor din secvenţa subliniată.
3. Transcrie un indice temporal și unul spaţial.
4. Precizează rolul verbelor la imperfect din prima parte a textului.
5. Identifică două figuri de stil diferite în secvenţa scrisă cu litere ingroşate.
6. Numeşte două modalităţi de expunere din textul dat.
7. Demonstrează că primul paragraf al fragmentului este descriptiv, aducând trei argumente.
8. Numeşte perspectiva narativă în text şi precizează rolul punctelor de suspensie din ultima replică.
9. Rezumā fragmentul dat.
10. Numeşte două teme şi patru motive. 11. Comentează titlul textului.
12. Menţionează, formulând două argumente pertinente, că fragmentul aparţine romantismului.
13. Precizează o trăsătură de caracter a personajului masculin.
14. Argumentează, in 10-15 rânduri (100-150 de cuvinte), faptul că iubirea face imposibilui posibil.
​

Answer 1

Răspuns:

Trimite o poza sa citesc mai bine