Campanie împotriva totalitarismului.
Fragmentul de text, expresie a politicii antisemite duse de regimul totalitar din Germania în
timpul lui Hitler, şi afişele, o ilustrare a cultului personalității lui Lenin, Stalin, Hitler, Musso-
lini, reamintesc cât de nocive au fost ideologiile şi practicile totalitare ale perioadei inter-
belice, prezentate în lecțiile și studiile din acest capitol. Discutaţi în clasă asupra acestor
aspecte, apoi realizați planul unei campanii de condamnare a totalitarismului. Folosiți ca
suport în acest efort paşii sugerați mai jos. Puneți în aplicare acest plan de campanie în cadrul
activităților desfășurate în școala voastră în săptămâna Școala Altfel. Folosiți în campanie și
rețelele de socializare sau mijloace multimedia.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Hitler şi Stalin au convenit, în ciuda divergenţelor ideologice, în 1939, un pact de neagresiune, divizând Europa şi mutilând, între altele, Polonia, statele baltice şi România. Consecinţele se fac resimţite şi astăzi.
A fost un calcul cinic, care, cel puţin pe moment, le-a fost benefic ambilor dictatori - nazist şi sovietic. În vederea atacului asupra Poloniei, pe care îl pusese deja la cale, Hitler avea nevoie de neutralitatea Uniunii Sovietice. Dat fiind că un război împotriva Poloniei ar fi implicat intervenţia puterilor garante - Marea Britanie şi Franţa - Hitler a împiedicat astfel un război pe două fronturi. Mai mult decât atât, printr-un acord comercial adiacent, cei doi dictatori au convenit livrări de materie primă sovietică în schimbul unor maşini germane.
Prin aceasta, Hitler a vrut să atenueze efectele unei posibile blocade maritime britanice, care, în Primul Război Mondial, a contribuit la înfrângerea Germaniei. Stalin, la rândul său, a crezut că Reichul German va fi măcinat în urma unui război de durată împotriva forţelor aliate. Pe termen lung, el considera, însă, că un război era inevitabil, dar voia să câştige timp pentru pregătiri suplimentare.
Esenţa acordului oficial era cuprinsă într-o anexă secretă, care prevedea împărţirea Europei în sfere de influenţă germane şi sovietice. Astfel, de pildă, Estonia, Letonia şi partea de est a Poloniei, precum şi Basarabia românească urmau să intre în "sfera de interes" a Uniunii Sovietice, iar partea occidentală a Poloniei să revină Reichului German.