caracterizare lui Prăslea
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Explicație:
Basmul este o naraţiune populară în proză, de mare întindere cu multe personaje, înzestrate cu puteri supranaturale, reprezentând binele care se luptă cu forţe potrivnice şi le biruie.
Opera „Prâslea ce voinic şi merele de aur” a fost culeasă din popor şi inclusă de Petre Ispirescu în volumul „Basmele românilor”, fiind unul dintre cele mai cunoscute basme populare româneşti.
Naraţiunea este amplă şi se bazează pe lupta dintre bine şi rău, iar personajele simbolizează aceste două modele morale opuse. Eroul -Prâslea- reprezintă binele, cinstea, curajul, adevărul, dreptatea, generozitatea, dragostea de oameni. El luptă, trecând peste numeroase obstacole, pentru a restabili ordinea şi armonia, pentru a-i pedepsi pe zmei care furau merele de aur din grădina tatălui său şi care ţineau captive trei frumoase fete. Adversarii săi sunt reprezentanţii răului şi au trăsături diametral opuse: necinstiţi, vicleni, răi şi evident vor fi învinşi de către viteazul Prâslea.
Timpul şi spaţiul, în basm, nu sunt precizate clar. Basmul se plasează în fantastic, într-o lume în care totul este posibil. Întâmplările se petrec pe tărâmul acestei lumi, unde „un împărat puternic şi mare” avea în grădinile sale un măr care făcea mere de aur, dar şi pe „tărâmul celălalt”, unde trăiau zmeii care furau merele. Timpul naraţiunii se plasează întotdeauna în trecut într-un timp imaginar, îndepărtat, când faptele sunt unice: „a fost odată ca niciodată”.
Basmul conţine în structura sa formule specifice. Cele iniţiale anunţă pătrunderea într-o lume imaginară: „A fost odată ca niciodată”. Cele mediane semnalează continuarea acţiunii: „Şi-nainte cu poveste, că d-aicea mult mai este”. Formula de sfârşit marchează ieşirea din lumea imaginară: „Şi încălecai pe-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa”.
În basm apar cifrele magice: trei, şapte, nouă. Împăratul avea trei feciori, erau trei zmei, trei fete. Eroul trece prin trei încercări: Prâslea îi învinge pe zmei, scapă de la moartea plănuită de fraţii săi şi prin trei probe (furca, cloşca, mărul) dovedeşte că el este cel care i-a învins pe zmei. Balaurul pe care îl omoară avea şapte capete. Ajutoarele acestuia sunt zgripţuroaica şi corbul – personaje pozitive.
În concluzie pot afirma că opera „Prâslea ce voinic şi merele de aur” este un basm