caracterizarea personajului Harap Alb
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Protagonistul se autocaracterizează ca fiind negăjit (”Nu-mi văd lumea înaintea ochilor de necaz.”).
Caracterizarea directă a protagonistului este descrisă sumar, autorul axându-se mai mult pe caracterizarea indirectă, și anume pe trăsăturile cele mai frumoase care au ieșit la iveală din acțiunile sale.Cu cât se avansează în acțiunea propriu-zisă, descoperim o caracterizare directă adresată lui Harap-Alb, făcută de alte personaje, mai exact de către verișoarele sale, însă tot exprimată de narator, atunci când vorbeau între ele despre răutatea Spânului, susținând ca Harap-Alb are o înfățișare mult mai plăcută decât a Spânului, semănând mult mai bine cu ele: ”Și din ceasul acela, au început a vorbi între ele (...) că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută”.Prima proba la care este supus este cea a milosteniei, de unde reiese una dintre trasaturi, si anume bunătatea. El dă de pomană unei femei bătrâne si astfel face o faptă buna: ”Fiul craiului scoate atunci un ban si zice: -Ține, mătușă, de la mine puțin si de la Dz mult. ”.
A doua probă la care este supus fiul cel mic este proba curajului atunci când trebuie să treacă podul, confruntându-se cu ursul, acțiune pe care frații lui nu au realizat-o, dând dovadă de lașitate. De aici reiese încă o trăsătură morală, aceea fiind vitejia: ”Și numai iaca îi iese și lui înainte usul, și fiul craiului, ridicând buzduganul să deie, numai iaca ce aude glas de om”.A treia probă este cea a ispitei, unde protagonistul refuză de doua ori apelul Spânului dar a treia oară cedează. Astfel se conturează o noua caracteristică a personajului, aceea fiind naivitatea.