Question

Caracterizati in parelel pe Mihai Viteazul (Pasa Hassan de George Cosbuc) si Mircea cel Batran (Scrisoarea III de Mihai Eminescu) in minim 14 randuri

Answer 1

               
MIHAI VITEAZUL -  CARACTERIZARE 
            Mihai, domnitor român, este plasat în centru acțiunii. Portretul acestuia se realizează folosindu-se antiteza, procedeu de bază în structurarea textului baladei. Prin alăturarea personajelor se evidențiază opoziția dintre ele, remarcată, în linii mari, pe tot parcursul subiectului. Avem în vedere poziția pe câmpul de luptă ” Vodă se află în fruntea alor săi ”, rolul în acțiune ” Mihai deține un rol activ ”, comportamentul ” Mihai se remarcă prin vitejie,postură eroică ”. Trăsăturile fizice și morale remarcate prin hiperbolă, trăsăturile sunt generate în sensul măreției, pentru Mihai.
                Personajul Mihai Viteazul îl prezintă pe apărătorul țării, conducătorul armatei române în fața invaziei otomane. În iureșul atacului el se distinge ” călare trecând / Prin șiruri cu fulgeru-n mână ”, învăluind mulțimea păgână și deschizând ” uliți ” pentru ostașii săi. Tehnica narativă evidențiază concomitent comportamentul personajelor, mobilurile declanșatoare și tensiunea trăirilor interioare sub efectul împrejurărilor.


MIRCEA CEL BĂTRÂN -  CARACTERIZARE

         Pentru a da o replică prezentului decăzut, în antiteză, poetul alege epoca lui Mircea cel Bătrân, care devine un simbol, o emblemă, un personaj model, prin care se întruchipează spiritul patriotic superior alături și de trăsăturile morale nobile ale întregului popor. 
        Caracterizarea directă  pe care i-o face poetul lui Mircea este, în sensul celor expuse mai sus, una care nu îl indivizualizează prin trăsăturile deosebite, ci îl așază într-un șir ca ” un bătrân atât de simplu dupa vorbă, după port ”, dând dimensiunea modestiei și a bunului simț. Subtil și insinuant, Mircea aduce ca argument istoria, trecutul care demonstrează că orice tentativă de cucerire a acestui pământ se va termina cu eșecuri. Are condiția de conducător al unei nații, cunoștințe naționale, demnități și responsabilități, unde i se spune ” nu e om de rând, el este domnitorul Țării Românești ”. 
               Memorabil, complet și complex, impresionant și tulburător, Mircea este un personaj imaginar a cărui localizare istorică nu trebuie să ne înșele, deoarece, în spatele acestuia, vedem cu limpezime înălțimea geniului eminescian, propria sa alcătuire morală în configurația ființei noastre națioanle.


Pentru Mircea Cel Bătrân mai poți adauga:

 - afirmația domnitorului român că ” iubirea de moșie e un zid ” vine ca o concluzie și o sinteză a profilului ideal pe care Eminescu l-a configurat și care deasemenea, se completează cu imaginea lui Mircea în fruntea oștirii române, ca un conducător viteaz ce dovedește și prin fapte tăria convingerilor sale. 


Iar pentru Mihai Viteazul:

- Asentimentul unanim ” Văzu-au și beii că fuga e bună ” , extinde ironia de la adresa personajului individual, pașa, la adresa personajului colectiv, oastea invadatoare, într-o atitudine de persiflare potrivită proverbului ” Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă. ”