Question

care era cultura in regatele barbare 5-10 rinduri DAU OROANA 

Answer 1

Aparita regatelor barbare - Popoarele migratoare au atacat cele doua imperii romane incercând să cucerească noi teritorii pe care să-şi întemeieze regate. În Imperiul Roman de apus , după 406 , populaţii migratoare şi-au constituit state proprii ducând la prăbuşirea sistemului economic, administrativ şi militar roman. Cauzele migraţiilor au fost : atracţia faţă de bogăţiile romane, presiunea altor popoare sau necesitatea căutării de noi păşuni, migratorii fiind în primul rând păstori. Barbarii au jefuit şi distrus oraşele antice, civilizaţia mutându-se la alte sate

Answer 2

                          În anul 395 , Imperiul Roman s-a împărţit în două : Imperiul Roman de apus având drept centru Roma şi Imperiul Roman de răsărit având drept centru Constantinopolul. Deşi unitatea Imperiului Roman a rămas teoretic necontestată, ele au evoluat ca două state diferite, politica internă şi externă a fiecăruia fiind dictată de propriile necesităţi.                         Popoarele migratoare au atacat cele doua imperii romane incercând să cucerească noi teritorii pe care să-şi întemeieze regate. În Imperiul Roman de apus , după 406 , populaţii migratoare şi-au constituit state proprii ducând la prăbuşirea sistemului economic, administrativ şi militar roman. Cauzele migraţiilor au fost : atracţia  faţă de bogăţiile romane, presiunea altor popoare sau necesitatea căutării de noi păşuni, migratorii fiind în primul rând păstori. Barbarii au jefuit şi distrus oraşele antice, civilizaţia mutându-se la sate.                         Popoarele germanice erau cele mai apropiate de Imperiul Roman. Din această grupă făceau parte goţii, gepizii, vandalii, longobarzii, anglo-saxonii şi , cei mai importanţi dintre ei , francii. Germanicii au pătruns mai ales în Imperiul Roman de apus, distrugându-l. Nu toţi barbarii care au năvălit în Imperiul Roman au întemeiat state iar dintre cele întemeiate doar cel franc a durat.                         Vizigoţii au fost primii germanici care au pătruns în Imperiul Roman pe la mijlocul secolului al III-lea. O ramură a lor, goţii de apus, au trecut în anul 376, sub presiunea hunilor, în sudul Dunării, în Balcani. Ei au primit din partea romanilor permisiunea de a se aşeza în Tracia dar s-au răsculat împotriva autorităţilor romane şi au pustiit Peninsula Balcanică. Sub conducerea lui Alaric au ajuns până în Italia şi au jefuit Roma (410). Apoi s-au aşezat în Spania unde au pus bazele unui regat barbar desfiinţat mai târziu, în anul 711,  de arabi.                         Vandalii s-au aşezat înaintea vizigoţilor în Spania, venind tot din Scandinavia. Împinşi de vizigoţi, au trecut în nordul Africii, întemeind regatul vandal. Au fost singurii barbari care au avut o flotă cu ajutorul căreia au trecut Mediterana şi, în anul 455, au jefuit Roma. În 534 , bizantinii generalului Belizarie au desfiinţat statul vandal.                       Popoarele slave se aflau în părţile răsăritene ale Europei şi au pătruns în Imperiul Roman de răsărit. Printre migratori au fost şi popoare asiatice : hunii, avarii, bulgarii etc..                         Hunii, populaţie de crescători de vite nomazi, au întemeiat un imperiu în Câmpia Panonică , acesta cunoscând apogeul sub conducerea lui Attila (434 – 453), subordonându-şi alte popoare migratoare : ostrogoţii, alanii, gepizii, etc. După moartea lui Attila imperiul hun s-a destrămat.                         Ostrogoţii, supuşi ai hunilor, au redevenit independenţi după moartea lui Attila (453) şi s-au stabilit, în anul 454, în Pannonia iar apoi, sub conducerea lui Theodoric, au pătruns în Peninsula Italică, cucerind-o şi întemeind regatul ostrogot. Theodoric a domnit 36 de ani dintre care 30 au fost ani de pace. După moartea lui regatul ostrogot a fost cucerit de bizantini.                         Gepizii s-au separat de goţi în secolul al III-lea. Ei s-au alăturat hunilor, împreună cu care au fost învinşi de Actius (451). După ce vizigoţii au părăsit teritoriul dacic, gepizii s-au stabilit în Transilvania. În anul 567 au fost nimiciţi de avari şi longobarzi.                         Longobarzii au abandonat Pannonia în 568, sub presiunea avarilor, şi au pătruns în nordul Peninsulei Italice, cucerind de la bizantini Lombardia şi Tuscia, întemeind regatul longobard din Peninsula Italică. Regatul a fost mai târziu invadat de armata francă a regelui Carol cel Mare.                         Avarii au întemeiat şi ei un imperiu în Câmpia Panonică , întemeietor fiind hanul Baian (sec. al VI-lea). Statul avar a fost distrus în anul 797 de francii conduşi de Carol cel Mare.                         Bulgarii mongolici s-au aşezat în anul 681 în teritoriul lor actual dar au fost repede asimilaţi de o populaţie slavă mult mai numeroasă.                         Normanzii , numiţi şi vikingi , veneau din ţările nordice şi erau de origine gotică. Invaziile în direcţia estică au fost opera vikingilor din Suedia , numiţi şi varegi. În 862 ei au întemeiat cnezatele Novgorod şi Kiev. În vest, normanzii din Norvegia au colonizat Islanda, unde au organizat un stat. Rolon , unul din şefii normanzilor, a primit, în 911, o parte din nordul Franţei cu condiţia să o creştineze. Aceasta avea să se numească Normandia.                         Anglo-saxonii, pornind din nordul Germaniei, au invadat insulele britanice după retragerea romanilor (401). În ciuda rezistenţei celţilor, Anglia a fost cucerită de aceştia.                         Francii au fost principalii beneficiari ai migraţiilor. Primul mare conducător care i-a unit a fost Clovis (481 – 511). El a extins stăpânirea lor asupra întregii Galii. Sub Carol cel Mare (768 – 814) statul franc a devenit un mare imperiu. Carol a cucerit regatul longobard (774) , pe cel avar (797) şi pe saxoni (772 – 804). În anul 800 Carol cel Mare , aflat la Roma , a fost încoronat ca împărat roman de papa Leon al III-lea.