Care este legătura dintre mărțisor și Baba-Dochia?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
De primele zile ale lunii martie este legat obiceiul Mărţişorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire în pragul primăverii.
La fiecare început de primăvară, doamnele şi domnişoarele primesc mărţişoare, pe care şi le prind în piept. Legenda spune că firul roşu se împleteşte cu firul alb, pentru că reprezintă îmbinarea iernii cu primăvara. Totodată, din 1 martie şi până în 9 martie se aleg babele, iar cum va fi vremea în ziua aceea, aşa va fi şi anul celui care şi-a ales-o.
Începutul primăverii este strâns legat de momentul morţii şi naşterii simbolice a unei zeităţi feminine autohtone: Baba Dochia. Pentru partea Munteniei şi Moldovei, spun etnologii, Baba Dochia este un personaj foarte aprig, o femeie rea, care tot timpul o ceartă pe nora ei, obligând-o la tot felul de activităţi imposibil de realizat în condiţii normale. De exemplu, să spele o lână albă până devine neagră şi una neagră până devine albă.
Există şi alte variante ale mitului Babei Dochia, una dintre ele fiind „Traian şi Dochia“, despre care criticul literar George Călinescu spunea că este „rezultatul unei întregi experienţe de viaţă a poporului român“. Se spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, care s-a îndrăgostit de Traian, cuceritorul Daciei. Urmărită fiind de trupele lui Traian, ea se ascunde pe muntele sacru, Ceahlău, împreună cu oile. Este ajutată de Maica Domnului, care o transformă împreună cu turma sa într-un complex de stânci, mai spune legenda.
De 1 martie, copiii, fetele şi femeile poartă mărţişoare confecţionate din şnur, împletit din două fire de culori diferite, de obicei roşu şi alb, cu ciucuri, la care se lega în trecut un bănuţ sau o cruciuliţă. „Combinaţia de alb şi roşu nu este altceva decât expresia vizuală a relaţiei dintre om şi mediu sau de viaţă. Albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roşul - viaţa, fiind expresia sângelui, deci pulsare, vitalitate şi, întotdeauna, tinereţe. În firul mărţişorului se împletesc cele două semnificaţii - lumina şi viaţa. Femeia care împletea, de obicei, transmitea şnurului, implicit celui care urma să îl poarte, acest tip de convingere - că «va avea rod». Şi acest lucru nu se referea doar la naşterea de prunci, ci la succes, la împlinire, la realizare“