Care este mesajul poeziei Craiasa din povesti de Mihai Eminescu
Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.
Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,
Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
http://Versuri.ro/w/9ly1
Peste unda fermecată.
Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Miercuri;
Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al sfintei Vineri.
Ea se uită... Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună.
Răspunsuri la întrebare
✿ ” Crăiasa din povești ” este o poezie definitorie în viziunea poetului Mihai Eminescu asupra temei iubirii și a naturii. Tema acestui mic poem complicat în spirit romantic prin intensitatea visului descris este o iubire inepuizabilă, de o vechime aproape imemorabilă pentru că originile ei naturale se leagă de cele umane. Eul poetic aspiră spre absolut, reprezentat de o ființă cu ochi albaștrii în care ” toate basmele s-adună ”. Tema face referire și la titlul poeziei, o metaforă ce aspiră spre o lume imaginară populată de ființe ireale și nedescrise. Farmecul și misterul basmelor determină visul îndrăgostitului, Crăiasa făcând referire la legătura între cele două lumi ce se vor contopi în versurile poeziei: cea reală și cea imaginară.
✿ Tema poeziei și chiar poezia însuși are o organizație duală, întregul conținut fiind marcat de imagini ale spațiului exterior sau interior. Fiind alcătuită din elemente ca: lacul, câmpia, luna, trandafirii, natura este un cadru vrăjit și ideal. Elementul cheie al micului poem realizat de Mihai Eminescu este cuvântul ” vrăjit ” care surprinde o trăsătură esențială a poeziilor acestuia: dorința de visare. În realizarea celor două teme: natura dar și iubirea, Eminescu se dovedește a fi un maestru al expresivității, apelând la o serie de procedee stilistice de o mare expresivitate și încărcătură emoțională ( prima strofă a poeziei ca exemplu ).
❀ Ultimele trei strofe sunt reprezentate de tema naturii, pentru lumea imaginară a basmului: lacul este vrăjit, la fel și trandafirii, sfânta Miercuri și sfânta Vineri fiind cele ce au avut această putere, iar ” copila ”, liant între cele două spații, poate cuprinde în ochii-i albaștrii ” toate basmele ”. Această interfața a celor două spații sau planuri real-imaginar ne îngăduie să descoperim ideea poetică: literatura, în general, și poezia, în special, este spațiul propice visării.
În final, în esența, atât iubirea cât și natura pot fi moduri de împăcare, simboluri ale unității, aspirație spre paradisul pierdut, spre timpul pur.