Care sunt cauzele care depreciază calitatea solului?
Răspunsuri la întrebare
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui.
Din cele 29 procente ocupate de suprafata terestra a globului, agricultura foloseste numai 6,4%, dar realizeaza 98% din productia agroalimentara consumata în prezent de cei 6,3 miliarde locuitori ai planetei noastre. Numai 2% din hrana se obtine din suprafata ocupata de ape (71%).
Starea de fertilitate a solurilor reprezinta factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si 656e47g al nivelului de viata a locuitorilor din mediul rural. Din nefericire, în ultimul timp, în întreaga lume se constata o diminuare a interesului pentru aplicarea masurilor stiintifice menite sa asigure cresterea fertilitatii solului si sa previna degradarea terenurilor agricole si silvice.
Fertilitatea solului este data de continutul în substante humice, respectiv în substante organice provenite din descompunerea lenta a materialului de origine vegetala si animala sub actiunea faunei si florei din sol. Stratul de humus dispare daca este antrenat de ape sau de vânt, situatie care apare atunci când humusul nu este bine fixat în sol, prin intermediul radacinilor plantelor sau daca apa aluneca prea energic la suprafata solului. Datele de specialitate arata ca, pe plan mondial, 60% din soluri au o fertilitate redusa sau foarte redusa, 29% din soluri au o fertilitate moderata si numai 11% au o fertilitate ridicata. România dispune, în medie, cca. 0,67 ha teren agricol pe locuitor, reprezentat de soluri cu un grad moderat de fertilitate.
Dupa informatiile furnizate de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, starea de fertilitate a solului data de continutul în humus, "aurul negru al pamântului", este scazuta si foarte scazuta pe 4.943.695 ha (50,6% din suprafata cartata agrochimic), în timp ce pe 3.967.027 ha (40,6%) fertilitatea solului este mijlocie si ridicata.
Degradarea solului, prin pierderea fertilitatii, se produce fie: prin exportul de elemente nutritive din sol o data cu recolta, prin asanarea mlastinilor, prin eroziunea cauzata de despaduririle masive sau pasunatul excesiv, sau prin acidifiere sau salinizare. Poluarea solului consta în schimbarea compozitiei calitative si cantitative, schimbare care afecteaza evolutia normala a biocenozei aferente lui.
Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare si indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesiva a pesticidelor. Pesticidele, erbicidele si fertilizantii sunt daunatori nu numai pentru sanatatea omului, acestea pot avea un efect nociv asupra solului prin nimicirea faunei din sol care asigura încorporarea materiei organice în sol (bacterii, râme, alge, ciuperci filiforme etc.). Aceste substante sunt utilizate în agricultura pentru a distruge toti daunatorii culturilor agricole (insecte, ciuperci, buruieni, rozatoare etc.). Aspecte deosebit de îngrijoratoare, legate de prezenta acestor substante în mediile terestre, le releva circulatia si acumularea pesticidelor de-a lungul lanturilor trofice, în vârful carora nu trebuie sa uitam ca se afla si omul. Desi în compozitia organismelor vegetale concentratia medie de pesticide nu trece de 0,1ppm (parti per milion), în organismul animal si al omului poate creste pâna la ordinul de sute sau mii de ori. Unele substante (aldrinul si lindanul) desi sunt netoxice pentru om, sunt foarte toxice pentru pasari sau albine si pot cauza chiar moartea lor.
Efecte economice si sociale ale degradarii solului
Criza economica si energetica, modul de realizare a reformelor în agricultura cu aparitia multor proprietari lipsiti de echipamentele necesare si cunostintele de specialitate, pastrarea schemelor tehnologice vechi cu reducerea drastica a cantitatilor de îngrasaminte (organice si minerale), uzarea sistemelor de irigatie, au condus nu numai la o scadere dramatica a productiei, dar si la intensificarea procesului de depreciere a solurilor.