Limba română, întrebare adresată de Utilizator anonim, 9 ani în urmă

cateva randuri despre suceava va rog 30 puncte

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de ionutzopr
1
Suceava este resedinta si totodata cel mai mare oras al judetul Suceava ( Romania). Municipiul Suceava se numara printre cele mai vechi si importante asezari ale Romaniei. Timp de doua veacuri a fost capitala a principatului Moldova, iar intre 1744-1918 a fost un oras din Imperiul Austriac ( pamanturile coroanei Regatul Galitei si Lodomeriei si Ducatul Bucovinei).

ionutzopr: Orașul Suceava este localizat în partea de nord-est a României si este construit pe două zone geografice: dealurile și văile râului Suceava.

Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Țarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Râul Târgului, Bogdana și Pârâul Morii.
Răspuns de alinaalinuta1
5
Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale României. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între 1774–1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei).Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de capitala țării, București.Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul județului Suceava: Suceava (1968), Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc(1995) și Vatra Dornei (2000). De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru economic, social, politic și cultural al județului.Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți.Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote – ambele localizate în granițele orașului.Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ 52 km².Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei.Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava).Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca – 385 metri; Viei – 376 metri; Mănăstirii – 375 metri; Țarinca – 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu și Morii.Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest – sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului;versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii râului Târgului, pe versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:o treaptă între 0 și 2 metri, inundabilă;o treaptă mai înaltă între 2 și 4 metri, inundabilă periodic;ultima treaptă între 4 și 7 metri, cea mai înaltă a șesului.În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase:terasa de 20–25 metri, în zona fostului abator Burdujeni;terasa de 60–70 metri, dealul Burdujeni;terasa de circa 100 metri, dealul Viei și dealul Mănăstirii;terasa de 130–140 metri, dealul Velniței;terasa de 150–160 metri, dealul Țarinca;terasa de 180–190 metri, dealul Căprăriei.
Alte întrebări interesante