căuta informați despre legende românești care fac referință la mitul sacrificiului
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
SALUT
Explicație:
Mitul jertfei zidirii este un mit caracteristic pentru zona sud-est
europeană cu o mare pondere ca motiv în folclorul literar și în literatura
cultă românească. Acesta a fost studiat de numeroși cercetători, care au
scos în evidență particularitatea sa la fiecare popor (români, sârbi, croați,
greci, bulgari, maghiari) și cu deosebire originalitatea modelului
românesc. În timp ce, în baladele străine care tratează motivul, sacrificiul
e impus de o construcție utilitară (un pod, o cetate), în balada
românească este cerută o creație cu finalitate artistică. Când construcția
este gata, voievodul îi întreabă pe meșterii aflați încă pe acoperiș, dacă
pot construi un edificiu și mai frumos , la care ei răspunzând afirmativ,
domnul da ordin să fie răsturnate schelele pentru ca cei „nouă meșteri
mari” și Manole să nu mai poată coborî. Ei încearcă să se salveze
punându-și aripi de șindrilă (scândură de brad îngustă și subțire care
servește la acoperitul caselor), dar se prăbușesc și mor, reeditând mitul
lui Icar, alt motiv al baladei care lipsește în variantele sud-dunărene.
Reacția Anei, soția lui Manole, în timpul zidirii este de asemenea diferită:
nu țipete, nu blesteme, la fel ca în amintitele balade străine, ci o durere
adâncă și discretă, plină de o duioasă, delicată și reciprocă iubire față de
soț, de supunere în fața sacrificiului socotit inevitabil: „– Stai, mândruța
mea, / Nu te sparia, / Că vrem să glumim / Si să te zidim! / Ana se-
ncredea / Și vesel râdea. / – Manoli, Manoli, / Meștere Manoli! / Zidul
rău mă strânge / Copilașu-mi frânge! / – Manoli, Manoli, / Meștere
Manoli! / Zidul rău mă strânge, / Viața mi se stinge!”.
Mitul jertfei zidirii este un bogat izvor de inspirație pentru
numeroase poezii, piese de teatru și multe povestiri și romane, iar între
autori se numără scriitori ca: Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Octavian
Goga, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, etc.
Drama „Meșterul Manole” scrisă de Lucian Blaga și apărută în 1927
este realizată pe structura mitului jertfei zidirii, întruchipat în balada
„Monăstirea Argeșului”.
Evident, motivele mitice constituie numai punctul de plecare și oferă
cadrul general al conflictului dramatic. Soția meșterului venea numai să își
vadă soțul, pe când în drama lui Lucian Blaga, Mira sosește cu scopul de
a-l ajuta, cu dorința de a împiedica un eventual sacrificiu omenesc.
Motivul „jocului” din scena zidirii Mirei este de asemenea o inovație a lui
Lucian Blaga. În dramă, zidarii rămân în viața, martori ai efortului
creator: marile izbânzi ale omului, asupra lui și asupra materiei cer ca o
necesitate, viața creatorului.