Cauta mai multe informatii cu privire la traditiile si obiceiurile ilustrate
Lichtert - obicei sasesc de Craciun
Udatul - obicei maghiar de Paste
Sorcova - obicei romanesc de Anul Nou
Maslenita - traditie a rusilor lipoveni
Răspunsuri la întrebare
LICHTERT:Sașii au un obicei specific de Crăciun, asemănător cu cel al împodobirii bradului: Lichtert-ul (Leuchterchen, Lichtertchen, Leuchter) sau, să le spunem într-o traducere aproximativă, coronițele de Crăciun (mai ales pentru că mai era numit colocvial și Kränzchen – coronițe). Este cert că aceste coroane de Crăciun, ca niște sfeșnice înalte, colorat împodobite, au stat în biserică mult înaintea bradului nelipsit astăzi, ca un obicei independent de cel al bradului de Crăciun.
Lichtert-ul este format din mai multe coroane de brad sau ramuri verzi montate pe un suport, frumos împodobite cu lumânări, ghirlande de nuci și stegulețe. Pentru copiii care îl realizează, ca pentru întreaga comunitate, Lichtertul simbolizează lumina, speranța și bucuria aduse de nașterea lui Isus.
UDATUL:Un moment aşteptat cu drag de tinerele fete este cel din a doua zi de Paşti: “udatul”. În această zi, băieţii pleacă la udat femeile din familie şi din vecini, iar ele, la rândul lor, trebuie să îi cinstească cu băutură şi daruri.
Tradiţia mai arată că nici unei fete nu îi va merge bine în acel an dacă nu este stropită. Dacă primesc „udătorii”, vor rămâne frumoase tot anul.
În zilele noastre, bărbaţii obişnuiesc să ude doamnele şi domnişoare cu parfum, dar nu întotdeauna a fost aşa. În trecut, stropitul se făcea cu apă proaspătă din fântână, iar povestea acestui obicei este cu mult mai frumoasă:
Se spune că, într-o zi, o fată creştină mergea la târg să vândă ouă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată păgână, care dorea să le cumpere şi au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creştină i-a explicat celeilalte despre credinta în Dumnezeu, despre binele creştin şi a îndemnat-o să se creştineze.
Păgâna i-a replicat că se creştinează numai dacă îi dovedeşte existenţa lui Dumnezeu, care să coloreze ouăle în roşu: „Atunci voi crede, când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roşii”. Minunea s-a înfăptuit şi cele două fete au leşinat de emoţie. Nişte trecători le-au văzut şi le-au stropit cu apă. De la această legendă ar fi rămas obiceiul de udat, de Paşte.
Obiceiul „udatului” este preluat în Ardeal de la comunitatea maghiară, dar se practică şi în Banat sau în Bucovina.
SORCOVA:Sorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie.
Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării Sorcovei.
MASLENITA:Masleniţa, ultima săptămână dinaintea Postului Paştelui a debutat luni, 16 februarie, în Rusia. Astăzi, sărbătoarea Masleniţa pentru societatea rusească are altă semnificaţie, ea s-a îndepărtat mult de tradiţia religioasă şi pune mai degrabă accent pe divertisment. Semnificaţia creştină a acestei sărbători este pregătirea sufletului şi a corpului pentru Marele Post, care se încheie cu Naşterea Domnului.
Biserica Ortodoxă Rusă recomandă creştinilor ca în aceste zile să renunţe la carne. În această săptămână se poate consuma branză şi alte produse lactate, inclusiv ulei, de aici provine şi denumirea Masleniţa, în rusă la ulei i se spune Maslo. Ultima zi a sărbătorii Masleniţa este Duminica iertării când Biserica aminteşte despre părăsirea Grădinii Raiului de către Adam – eveniment care aminteşte tuturor creştinilor necesitatea de a te elibera de păcate. Potrivit canoanelor creştin ortodoxe de rit vechi, în aceste zile oamenii trebuie să-şi amintească absolut de toate păcatele comise şi supărările provocate apropiaţilor şi să le ceară iertare şi să fie iertaţi din tot sufletul pentru a intra cu inima curată în marele post cu rugăciune şi cu căinţă. Masleniţa este sărbătorită şi de ucraineni şi i se spune Мasniţa, în belarusă Masleniţa sau Maslenka, în poloneză – Zapusty în slovacă – Fašiangy,în cehă – Masopust, în slovenă – Pustni teden, în sârbă – Poklade, în bulgară – Sirna sedmiţa/Sirni zagovedni, în macedoneană – Proştena nedelea.