Căutătorul de legende! Pe baza cunoştinţelor însuşite la disciplinele Limba şi literatura română și Istorie, prezintă una sau mai multe legende în legătură cu dom- nitorii români. Puteți organiza o mini-scenetă pornind de la una dintre acestea.
Vă rog ajutațimă e urgent!
Dau coroana!❤
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Istoria românilor cuprinde numeroase legende cu domnitori sau voievozi care avea însuşiri fizice deosebite. Aceştia se foloseau de forţa lor pentru a-şi conduce oştile în luptă împotriva armatelor cotropitoare. Trei dintre aceste personaje, ale căror legende impresionează şi astăzi, sunt Ioan Vodă cel Viteaz, Pavel Chinezu şi Dragoş Vodă.
Toţi trei au fost conducători ale unor teritorii româneşti şi s-au remarcat, pe lângă abilităţile unor mari oameni de stat, şi prin calităţile fizice cu totul deosebite. Una dintre cele mai interesante legende s-a păstrat în legătură cu domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz, cunoscut în istorie şi sub numele de ”cel Cumplit”. A urmat la tronul Moldovei după Alexandru Lăpşeanu şi a domnit din februarie 1572 şi până în iunie 1574. Deşi a condus Moldova doar doi ani, Ioan (Ion) Vodă cel Viteaz a avut câteva realizări cu totul deosebite, în special împotriva Imperiului Otoman, care a trimis în Moldova o armată de 200.000 de soldaţi pentru a-l îngenunchea pe domnitor.
Legenda privind calităţile sale fizice deosebite este legată tocmai de una dintre aceste bătălii şi a fost păstrată în limbajul popular: ”În toiul bătăliei, unul din cele cinci tunuri din oştirea lui era gata să cadă în mâinile duşmanilor. Tunul era aşa de greu, că nici zece oşteni nu-l puteau urni din loc. Dar încă să-l mai urce la deal, acolo unde era porunca. Văzând aşa, Ion Vodă a înşfăcat funiile ce legau tunul şi l-a târât, singur, până sus, pe un deal, unde tunarii l-au şi aşezat în bătaie, au tras bombă după bombă şi au făcut mare prăpăd în rândurile duşmanilor”.
O altă legendă care scoate în evidenţă calităţile fizice ale unui mare conducător se referă la Pavel Chinezul (sau Cneazul), supranumit şi ”cel Uriaş”. A trăit în perioada 1432 – 1494 şi a fost un comandant în armata regelui Ungariei, Matia Corvin şi comite de Timişoara. Despre forţa fizică a acestuia se vorbeşte într-o povestire populară a scriitorului Dumitru Almaş: Ca să aibă din ce trăi, s-a făcut morar. I-a rămas însă numele de cneaz. Se spunea: La moară la Pavel Cneazul. Şi toţi din sat şi satele din jur ştiau că avea atâta putere, încât ridica piatra de moară şi o purta ca pe o tavă de lemn. Odată, s-au oprit la moara lui Pavel Cneazul doi căpitani de ai lui Matei Corvin, regele Ungariei. Le-a plăcut cum arăta moara: mare, bine orânduită, curată; iar măcinişul, mărunt şi plăcut mirositor; dar, mai ales, i-a bucurat înfăţişarea voinică a flăcăului. Au spus: “Morarule, nouă ni-i cam foame”. Pavel le-a frământat la repezeală pâine din făină albă ca omătul. Şi până să se coacă, a aruncat crîsnicul în gârla morii, a prins vreo doisprezece crâpceni, i-a curăţat, i-a presărat cu sare şi i-a fript pe jăratetic. Apoi, împreună cu pâinea caldă şi cu o scăfiţă de mujdei, i-a adus în faţa oaspeţilor, pe masa de scândură groasă.
Dragoş Vodă este considerat în istorie întemeietorul Moldovei. Este cunoscut din cronicile moldoveneşti ca descălecător în Moldova şi primul ei voievod. Cronicile spun că voievodul român, Dragoş, fiind la vânătoare şi urmărind un zimbru, a venit din Maramureş la apa Moldovei, şi plăcându-i locul, s-a aşezat acolo şi a populat ţara cu români din Maramureş. Despre forţa sa fizică au rămas legende de la vânătoare, una dintre acestea referindu-se chiar la mementul ”descălecării” în Moldova