Limba română, întrebare adresată de al3xst3aua2007p1b9kr, 9 ani în urmă

Cazul si functia sintactica a substantivelor.

1) Sprijinit de butuci imi ghicesc soarta din palma unei frunze tomnatice, Vreme, cand vrei sa iei drumul cel mai scurt, pe unde apuci?

2) O, lume, daca nu-i o amagire, ne este un senin vesmant. Ca esti cuvant, ca esti pamant, nu te dezbraci de ea nicicand.

3) Si-ai retrai trecutul intreg, cu ochiu-nchis, Fara sa simti ca-ncepe sa semene a vis.

4) Portile stateau deschide ca la Domnie. Si prin ele, in zile line de toamna, puteai vedea valea Moldovei cat batea ochiul si paclele muntilor pe paduri de brad pana la Ceahlau si Halauca. Iar dupa ce se cufunda soarele inspre taramul celallat si taote ale departarii se stergeau si lunecau in tainice neguri, - focurile luminau zidurile de piatra, gurile negre ale usilor si ferestrelor zabrelite. Contenea cate un rastimp viersul lautarilor si porneau povestile.

5) Pe-o trestie rupta si aplecata cu canafu-n apa, apare, fara zgomot si miscare, ca si cum ar fi inflorit, un pescarus cu trupul scurt, cu cap mare si plisc puternic, cu penajul stropit de smalturi scumpe.

6) Din punctul de vedere-al copacilor, soarele-i o dunga de caldura, oamenii- o emotie coplesitoare... Ei sunt niste fructe plimbatoare ale unui pom cu mult mai mare

7) Va fi o dimineata neobisnuit de lunga, urcand un soare neobisnuit, Adanc, lumina-n ape o sa0mpunga : din ochii nostri se va-ntoarce lumina

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Utilizator anonim

1. ,, Sprijinit de butuci îmi ghicesc soarta din palma unei frunze tomnatice, Vreme, când vrei să iei drumul cel mai scurt, pe unde apuci?

de butuci = subst. comun, caz Ac f.s. c. ind.;

soarta   = subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

din palma = subst. comun, caz Ac f.s. c.c. loc.;

unei frunze = subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. genitival.;

vreme = subst. comun, caz V ≠ f.s.;

drumul = subst. comun, caz Ac f.s. c. dir..

2. ,, O, lume, dacă nu-i o amăgire, ne este un senin veşmânt. Că eşti cuvânt, că eşti pământ, nu te dezbraci de ea nicicaând."

lume = subst. comun, caz V ≠ f.s. .;

amăgire      = subst. comun, caz N f.s. n. predicativ;

un veşmânt =subst. comun, caz N f.s. n. predicativ;

cuvânt = subst. comun, caz N f.s. n. predicativ;

pământ = subst. comun, caz N f.s. n. predicativ.

3. ,, Si-ai retrăi trecutul întreg, cu ochiu-nchis, Fără să simţi că-ncepe să semene a vis."

trecutul =  subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

cu ochiu =  subst. comun, caz Ac f.s. c. c.mod.;

a vis =  subst. comun, caz Ac f.s. c. dir..

4. ,, Porţile stăteau deschise ca la Domnie. Si prin ele, in zile line de toamnă, puteai vedea valea Moldovei cât bătea ochiul si pâclele muntilor pe păduri de brad pâna la Ceahlău si Hălauca. Iar dupa ce se cufunda soarele inspre tărâmul celălalt si toate ale departarii se stergeau si lunecau în tainice neguri, - focurile luminau zidurile de piatră, gurile negre ale uşilor si ferestrelor zăbrelite. Contenea câte un răstimp viersul lăutarilor si porneau poveştile."

porţile = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.;

ca la Domnie =  subst. comun, caz Ac f.s. c.c.mod.;

în zile =  subst. comun, caz Ac f.s. c. c.timp.;

de toamnă =  subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep..;

valea =  subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

Moldovei =  subst. comun, caz G f.s. c. atr. subt. genitival;

ochiul = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.;

pâclele =  subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

munţilor =  subst. comun, caz G f.s. atr. subst. genitival.;

pe păduri =  subst. comun, caz Ac f.s. c.c. loc;

de brad =  subst. comun, caz Ac f.s.atr. subst. prep..;

pănă la =  subst. comun, caz Ac f.s. c. c.loc.;
Ceahlău

Hălancu =  subst. comun, caz Ac f.s. c. c.loc.;

soarele =  subst. comun, caz N f.s. subiect simplu;

înspre tă- =  subst. comun, caz Ac f.s. c.c.loc.;
râmul

ale depărtării =  subst. comun, caz G f.s. atr. subst. genitival;

în neguri =  subst. comun, caz Ac f.s. c.c.loc.;

focurile =  subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.;

zidurile =  subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

de piatră =  subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep..;

gurile =  subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

ale uşilor =  subst. comun, caz G f.s. atr. subst. prep..;

ferestrelor = subst. comun, caz G f.s. atr. subst. prep.;

un răstimp = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.timp;

viersul = subst. comun, caz GAcf.s. c. dir.;

lăutarilor = subst. comun, caz G f.s. atr. subst. prep.;

poveştile = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.

5. ,, Pe-o trestie rupta si aplecata cu canafu-n apa, apare, fără zgomot si miscare, ca si cum ar fi inflorit, un pescăruş cu trupul scurt, cu cap mare si plisc puternic, cu penajul stropit de smalturi scumpe."

pe-o trestie = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.loc;

cu canafu =subst. comun, caz Ac f.s. c.c. mod;

-n apă = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.loc;

fără zgomot = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.mod;

mişcare = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.mod;

un pescăruş = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu;

cu trupul = subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep.;
plisc     = subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep.;

cu penaj = subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep.;

de smalţuri = subst. comun, caz Ac f.s. c.de agent.

6. ,, Din punctul de vedere-al copacilor, soarele-i o dunga de caldura, oamenii- o emotie coplesitoare... Ei sunt niste fructe plimbatoare ale unui pom cu mult mai mare."

o dimineaţă = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu;

din p.d.v    = loc subt., caz Ac f.s. c.ind;

al copacilor = subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep.;

soarele = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.;

o dungă    = subst. comun, caz N f.s. n. pred.;

de căldură =subst. comun, caz Ac f.s. atr. subst. prep.;

oamenii   = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.;

o emoţie = subst. comun, caz N f.s. n. predicativ;

nişte fructe   = subst. comun, caz N f.s. n. predicativ;

ale unui pom= subst. comun, caz G f.s. atr. subst. genitival;
7. ,, Va fi o dimineata neobisnuit de lunga, urcand un soare neobisnuit, Adanc, lumina-n ape o sa împunga: din ochii nostri se va-ntoarce lumina."

un soare = subst. comun, caz Ac f.s. c. dir.;

lumina = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu;

-n ape = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.loc;

din ochii = subst. comun, caz Ac f.s. c.c.loc;

lumina = subst. comun, caz N f.s. subiect simplu.

al3xst3aua2007p1b9kr: Mai am o parte aici https://brainly.ro/tema/4700667

Utilizator anonim: Bună seara! Cu siguranţă ai uitat ceva să adaugi înainte şi după nr. trimis.

al3xst3aua2007p1b9kr: Buna seara! Acestea sunt :

al3xst3aua2007p1b9kr: 1) “Păsări-Lăţi-Lungilă se ia atunci după Harap Alb şi pornesc ei tusşese
înainte. Şi pe unde treceau pârjol făceau: Gerilă potopea pădurile
prin ardere; Flămânzilă mânca lut amestecat cu humă, şi tot striga că
moare de foame; Setilă sorbea apa de prin bălţi şi iazuri de se zbăteau
peştii pe uscat şi ţipa şerpele în gura broaştei de secetă mare ce era
acolo; Ochila vedea toate cele ca dracul si numai inghetai ce da dintr-insul..."

al3xst3aua2007p1b9kr: 2) Dar adesea pe cand caii dorm in neagra departare, luna, zana Daciei, vine la a zeilor serbare; Soarele, copil de aur al albastrei sfintei mari, vine ostenit de drumuri si la masa se aseaza.

3) Ninge naiv, Poate ca pe o fereastra aburita, un deget mic a desenat o casuta cu o usa, 2 ferestre si hogeagul din care iese codita unui carliont din fum. Statul fulgilor e numai in ochii copiilor. Geamul e o fila veche din cartea ingerilor

al3xst3aua2007p1b9kr: 4) E alb ca-ntr-o cetate de margean din fundul marii; alb ca-ntr-o padure de fuioare; alb ca-ntr-o moara unde luna e morar, si ingerii faina; alb de rochita randunelii cu albine de margaritar; alb ca-ntr-o fluturare de batiste ale stelelor din Calea Laptelui; alb de oglinzi la balul picaturilor de roua imbracate in mireasa

al3xst3aua2007p1b9kr: 5) Sufletul satului falfaie pe langa noi, ca un miros sfios de iarba taiata, ca o cadere de fum din stresini de paie, ca un joc de iezi pe morminte inalte.

6) O liniste grea ma inconjoara, e desigur foarte tarziu, dar, cu toata oboseala, nu mi-e somn si scriu

al3xst3aua2007p1b9kr: 7) Aparuta in 1928, Hanu Ancutei inchide prima epoca a creatiei povestitorului si deschide o alta: este capodopera de la rascruce. Regasim in ea aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei

Utilizator anonim: Era vorba despre: ,, mulţumesc" şi ,, te rog" ... Seară bună!

al3xst3aua2007p1b9kr: Îmi cer scuze nu asta am înțeles. Mulțumesc și o seara buna :)

Întrebarea anterioară

Următoarea întrebare

Alte întrebări interesante

Istorie, 8 ani în urmă

in ce an a murit causescu? va rog dau coroana!!

Matematică, 8 ani în urmă

a) suma măsurilor de 90 de grade b)două drepte care formează unghiuri de 90 de grade c)unghiuri mai mari de 90 de grade d)unitatea de măsură a unghiurilor e)Cum se numește punctul care împarte segmentul în două părți congruente f)două unghiuri care au latură comună și celelalte două de pe parte și pe alta a laturii comune DAU COROANA , MA ABONEZ SI DAU INIMI LA COM...

Matematică, 8 ani în urmă

Cele 1600 kg de mere dintr-un depozit au fost sortate în 150 de lădiţe, unele de 10 kg şi altele de 12 kg. Atunci în depozit sunt lădite de 10 kg şi lădiţe de 12 kg?

Matematică, 9 ani în urmă