Question

ce e pastelul si naţiunea? vreau text model la amundoua (dau coroana)

Answer 1

Pastelul este o specie a genului liric, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la mijloace artistice, precum imaginile vizuale, motorii, auditive, tactile, olfactive și figurile de stil (personificări, comparații, repetiții, enumerații etc.) care compun universul terestru și cosmic, în viziunea sa. Eul liric își exprimă direct sentimentele, ideile, gândurile față de peisajul conturat prin descriere.
Exemplu: "Iarna", "Mezul iernii", "Sfârșit de toamnă " de Vasile Alecsandri; "Cămara de fructe", "Mărțișor" de Ion Pilla etc.
 
Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri

Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele,
Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele;
Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde campie acu-i trista, vestezita,
Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;
Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negre plini de geruri
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori.

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!
Vantul suiera prin hornuri raspandind infiorare.
Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc,
Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc.

  Narațiunea  este un mod de expunere întâlnit în operele epice, în care sunt prezentate întâmplări, fapte, evenimente și este evidențiat de prezența mai multor verbe la timpul trecut (vedeam, plecam, îmi plăcea, văzui etc.), evenimente care se petrec în ordine cronologică, prezența personajelor, idici spațiali și temporali. 

*Celelealte moduri de expunere din operele epice sunt: dialogul, descrierea și monologul.

Exemplu: Fragment din "Amintiri din copilărie" I. de Ion Creangă

"Și a treia zi după asta, dându-ne schimburi și câte două perechi de obiele de suman alb, ne-am încălțat cu opincile binișor și, sărutând mâna bunicăi, am luat-o prin Boboiești, iar cu bunicul și cu Dumitru, fratele mamei cel mai mic, și suind pe la fundul Hălăucii, am ajuns după un târziu în Fărcașa, unde ne-a fost și masul, împreună cu părintele Dumitru de la Pârăul Cârjei, care avea o gușă la gât cât o ploscă de cele mari și gârâia dintr-însa ca dintr-un cimpoi, de n-am putut închide ochii de răul său mai toată noaptea. Nu era vinovat bietul preot, și, după cum spunea și el, e mai rău de cei ce au gușă în cap decât de cei ce o poartă pe dinafară...

A doua zi am purces din Fărcașa pe la Borca spre Pârăul Cârjei și Cotârgaș, până ce am ajuns și la Broșteni. Și după ce ne-a așezat bunicul în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca, apoi ne-a dus pe la profesor și pe la biserică, de ne-a închinat pe la icoane, și pe urmă ne-a lăsat cu sănătate și s-a întors acasă, trimițându-ne din când în când cele trebuitoare."