Ce este textul narativ literar ? ( definiția )
Răspunsuri la întrebare
Salut!
Cerințe: Ce este textul narativ literar?
______
Răspuns:
1. Definiția textului narativ:
Textul narativ (epic) literar reprezintă o modalitate de comunicare prin care naratorul relatează evenimente, întâmplări reale sau imaginare, la care iau parte direct sau indirect personajele textului literar, într-un anumit cadru spațial și temporal.
Narațiunea este modul de expunere specific următoarelor specii ale genului epic:
- romanul
- nuvela
- basmul
- schița
- fabula
- balada populară
- anecdota
2. Caracteristici ale narațiunii:
★ prezența naratorului (instanței narative), aflat în următoarele ipostaze narative:
- narator obiectiv (martor) - relatează întâmplările la persoana a III-a
- narator obiectiv omniscient - relatează întâmplările la persoana a III-a, dar cunoaște gândurile personajelor, intențiile și sentimentele lor
- narator subiectiv - relatează întâmplările la persoana I, devenind astfel personaj al operei literare
★ verbul este partea de vorbire care se folosește cel mai frecvent, acesta conferind dinamism textului
★ prezența indicilor de spațiu și timp, acțiunea narată desfășurându-se într-un anumit cadru spațial și într-o anumită perioadă de timp
★ personajele reprezintă alt argument care indică faptul că există un fir narativ într-o operă epică
★ acțiunea reprezintă o succesiune de întâmplări ce creează un fir narativ, caracterizat prin unitate compozițională; aceasta respectă momentele subiectului:
- expozițiunea
- intriga
- desfășurarea acțiunii
- punctul culminant
- deznodământul
Observație:
Firul narativ poate fi întrerupt prin folosirea descrierii sau a dialogului, rolul acestor moduri de expunere fiind conturarea imaginii unui peisaj, a unei scene din operă sau a unui personaj (descriere de tip tablou sau de tip portret) și cea de dinamizare a acțiunii și de caracterizare a personajelor (dialogul).
3. Exemple de texte narative:
- romanul: „Neamul Șoimăreștilor”, de Mihail Sadoveanu; „Baltagul” de Mihail Sadoveanu; „Ion”, de Liviu Rebreanu;
- nuvela: „Popa Tanda”, de Ioan Slavici; „Golanii”, de Liviu Rebreanu; „Alexandru Lăpușnenul”, de Costache Negruzzi;
- basmul: „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă; „Greuceanu”, de Petre Ispirescu; „Sarea în bucate”, de Petre Ispirescu;
- schița: „Vizită”, de I. L. Caragiale, „Schițe din război”, de Emir Gârleanu, „Cea din urmă scrisoare”, de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești;
- fabula: „Câinele și măgarul”, de Grigore Alexandrescu; „Gâștele”, de Alecu Donici; „Corbul și vulpea”, de Jean de La Fontaine;
- balada populară: „Miorița”, „Meșterul Manole”, „Pintea Viteazu”
- anecdota: „Anecdote militare”, de Radu D. Rosetti, „Pohod la șosea”, de I. L. Caragiale, „Parlamentare”, de I. L. Caragiale.