Question

Ce este verbul?(definitie)
Clasificare
Conjugari
Moduri(cu tot cu intrebari)
Timpuri(cu tot cu intrebari)
Fuctiile sintactice(cu tot cu intrebari)
Scimbarea valori gramaticale

Answer 1

VERBUL: parte de vorbire flexibilă care arată acţiunea, starea sau existenţa.
MODURILE PERSONALE ( PREDICATIVE): îi modifică forma după persoanăi au în propoziţie funcţia de predicat
.1.INDICATIVUL: arată o acţiune sigură, realăa)
PREZENT: merg, mergi, merge, mergem, mergeţi
IMPERFECT: mergeam, mergeai, mergea, mergeam, mergeaţi, mergeauc)PERFECT SIMPLU: mersei, mersei, merse, merserăm, merserăţi, merserăd)PERFECT COMPUS: am mers, ai mers, a mers, am mers, aţi mers, au merse)MAI MULT CA PERFECT: mersesem, mersesei, mersese, merseserăm, merseserăţi, merseserăf)VIITOR I: voi merge, vei merge, va merge, vom merge, veţi merge, vor merge.g)VIITOR II: voi fi mers, vei fi mers, va fi mers, vom fi mers, veţi fi mers, vor fi mers.h)VIITOR PUPULAR: o sămerg, oi merge, am să merg
2.CONJUNCTIVUL:arată o acţiune posibilăa)PREZENT: să merg, sămergi, să meargă, să mergem, să mergeţi, să meargăb)PERFECT: eu să fi mers, tu să fi mers, el / ea să fi mers, noi să fi mers, voi să fi mers, ei /ele să fi mers 3.CONDIłIONALOPTATIVUL: arată o acţiune posibilă, o dorinţăa)PREZENT:a merge, ai merge, ar merge, am merge, aţi merge, ar mergeb)PERFECT: eu a fi mers, tu ai fi mers, el / ea ar fi mers, noi am fi mers, voi aţi fi mers, ei / ele ar fi mers 4. IMPERATIVUL:exprimă un ordin, o chemare, un îndemn, o poruncă Are forme numai pentru persoana a II a sg. i pl. Mergi ! Mergeţi !
MODURI NEPERSONALE (NEPREDICATIVE):nu îi modifică forma după persoanăi nu pot avea în propoziţie funcţia de predicat
1.INFINITIVUL: exprimă numele acţiunii, al stării: a merge
2. GERUNZIUL: exprimă o acţiune în desfăurare: mergând
3. PARTICIPIUL: exprimă acţiuni terminate i suferite de un obiect sau de un lucru: mers
4. SUPINUL: denumete acţiunea, starea. Este alcătuit din prepoziţiile de, după, la, pentru + participiul verbului de conjugat: de mers, după mers
CONJUGĂRILE:se stabilesc după sufixele de infinitiv:
CONJUGAREA I: în – a: a cânta, a desenaCONJUGAREA A II A: în – ea: a vedea, a apărea
CONJUGAREA A III A: în – e: a spune, a merge CONJUGAREA A IV A: în – i sau – î: a fugi, a hotărî

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE VERBULUI: Verbele la moduri predicative îndeplinesc numai funcŃia sintactică de:
a)PREDICAT VERBAL: când verbul formează singur predicatul:Eu merg la munte. Tu eti în clasă. (te găseti, te afli) b) PREDICATNOMINAL : când un verb copulativ este însoţit de un nume predicativ:Eu voi deveni inginer. Tu eti cuminte. El va ajunge avocat. Verbele la moduri nepredicative îndeplinesc funcŃiile sintactice de:
1) SUBIECT: verbe la infinitiv i la supin:A desena este plăcut. De scris nu este greu.
3) ATRIBUT VERBAL: verbe la infinitiv, supin i gerunziu: Are dorinţa de a învăţa. (infinitiv) Cartea de citit este nouă. (supin) Vasile îngrijete frunzele fumegânde. (gerunziu)
 4) COMPLEMENTE
: a)NECIRCUMSTANłIALE: Complement direct: Am de citit lecţia.(supin) Complement indirect: Vorbim despre scris. (participiu)
b) CIRCUMSTANłIALE: Complement circumstanţial de timp: (până, înainte + verb la infinitiv): Pleacă înainte de a răsări soarele.Complement circumstanţial de mod: Acţionăm fărăa ne grăbi. (infinitiv)Complement circumstanţial de cauză: Neînvăţând, am luat notă mică.Complement circumstanţial de scop: Am venit pentru a-i mulţumi. (infinitiv)Ana pleacăla cules fructe.(supin)
c) NUME PREDICATIV: Cartea este de citit. (supin)
CLASIFICAREA VERBELOR :

Verbe auxiliare Verbele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: : Spectacolul a fost superb, dar aș fi vrut să fie mai lung.

erbe copulative Cînd predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește copulă. În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție verb copulativ. De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de verb.