Ce înseamnă cultură universală?
Vă mulțumesc
Răspunsuri la întrebare
Raspuns:
CULTURA UNIVERSALA SI CULTURA NATIONALA. CULTURA SI IDENTITATE NATIONALA, ETNICA, DE GRUP. CULTURA ETNICA SI CIVILA
A defini cultura ca pe un atribut universal al umanitatii, având în acelasi timp radacinii nationale nu mai este o noutate pentru zilele noastre. Avem de a face mai degraba cu un aspect de clasicizare al definitiei de mai sus, prin aceea ca relatia tot-parte care este reprezentata în formula de mai sus a fost puternic ideologizata. De fapt atunci modul teoretic în care universalul exista implica localul si invers nu este de regasit întrutotul în politicile culturale aplicate în actualitate. S-ar putea spune ca în lumea de azi definita prin consumatorism cultural, o asemenea formularea apare drept una de prestigiu cultural, de legitimare prin care se realizeaza un fel de consens al reprezentativitatii culturale, un simbol al prezentei totalitatii co 323j91d mponentelor, decât una prin care realitatea culturala sa fie transparenta. Asistam de fapt la reproducerea continua a unui hegemonism cultural, la faptul ca diferentele culturale existente nu produc nicidecum o egalizare de sanse pentru culturile marginale, ca exportul de moda cultura si de uniformizare este mai nitens decât oricând. În acest sens se poate pune întrebarea daca relatia teoretica exprimata mai sus mai acopera ceva dintr-o realitate atât de diferita ? Sa ne întrebam asadar cât de nationala mai este o cultura care are doar ambitia de a fi exportata, ci si certitudinea respectiva, asa um este cea americana, britanica, franceza, etc. Fata de aceste exemple avem cazul unor culturi mai putin ori chiar deloc cunoscute, printre care si cultura noastra. Merita de asemenea sa remarcam faptul ca atunci când Goethe formula principiul de literatura universala, iar romanticii germani puneau în actiune conceptul de comparatism între diverse culturi ale contemporaneitatii, mai cu seama cele ale Occidentului si Orientului, se avea în vedere doar o harta culturala a Europei reduse. Conceptul formulat în acea epoca, purtând consecintele unui iluminism teoretic si optimist nu mai corespunde în aplicatiile sale tehnologiei culturale de azi, dupa cum nu se poate pune ca este actualizat de întelesul care este acordat azi termenului national. Sa ne reamintim ca "cultura nationala" a fost un atribut de seama a societatii capitaliste, a devenit unul in punctele forte ale romantismului cultural si politic de asemenea, dar a degenrat prin exagerari xenofobe si rasiste la o dimensiune fundamentalista. Omul universal si cultura universala sunt tributare europocentrismului, si daca dorim sa cunoastem ce s-a întâmplat de fapt în profunzimea relatiei de fapt antagonice dintre universal si national, atunci trebuie sa renuntam cel putin pentru o vreme la dorinta de a construi ierarhii totalizante. Relatia universal-national este o asemenea relatie. Se poate pune întrebarea ce este universal în cultura tarilor carora li s-a impus un regim autocratic fie de dreapta ori de stânga, iar faptul ca au fost excluse de la standardele culturale ale excelentei, asa cum acestea au fost constituite în Occidentul liber si democratic, înseamna oare ca aceste (numeroase) tari nu au avut pentru perioade lungi de aproape u jumatate de secol, cultura ? Daca au avut atunci cum se integreaza aceasta cultura sa spunem minora, cea a razboiului rece, ori a dictaturii, în cadrul unui concept universal ? Nu ar trebuie oare redefinita chiar relatie dintre universal si national, pornind de la acest impas ?
Explicație: