Question

Ce înțelegeți prin Depresiunea subcarpatică​

Answer 1

Depresiunea subcarpatica este de 2 tipuri:depresiune subcarpatica interna si externa.Depresiunile subcarpatice interne

- sunt situate la contactul cu muntele avand dimensiuni reduse, ele rezultand prin actiunea de eroziune a raurilor care iesind din zona montana patrund in zona subcarpatica cu roci friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri, pe alocuri conglomerate si gresii;

- pozitia geografica le confera un climat de adapost dar si o influenta a muntelui , acestea dand specificitate activitatilor economice (materiale de constructii, prelucrare lemnului, cresterea animalelor), care sunt in stransa legatura cu spatiul montan prin aprovizionarea cu materii prime;

- de la est la vest depresiunile incep cu Horezu numita si Hurez, situata pe Valea Luncavatului;

- aceasta depresiune este legata spre est cu depresiunea Bistrita - Costesti iar spre vest cu Depresiunea Slatioara (Cerna Oltetului);

- la sud depresiunea este strajuita de Magura Slatioarei 767 m iar la nord de masivul calcaros al Builei;

- Depresiunea Horezu se continua spre vest cu depresiunile Slatioara (Cerna Oltetului) avind la sud tot Magura Slatioarei terminandu-se spre nord printr-un glacis destul de extins cu livezi si fanete urmata de presiunile Polovragi pe Oltet, Baia de Fier pe Valea Galbenului si Novaci pe Gilort;

- inainte de a patrunde in Subcarpatii Olteniei raurile strabat spatiul montan, formand chei spectaculoase in calcare: Cheile Oltetului (pe Oltet) unde sunt situate pestera si Manastirea Polovragi si Cheile Galbenului cu Pestera Muierii de la Baia de Fier;

- in continuarea depresiunii Novaci sunt prezente o alta serie de depresiuni de marime mai mica: Aninis, Carpinis si Crasna marginite la sud de Dealul Sacelu;

- in continuarea ulucului depresionar se afla depresiunea Bumbesti Jiu care se gaseste la confluenta raului Sadu cu Jiul;

- intre Jiu si Motru trecerea se face printr-o serie de gruiuri piemontane legate de munte cu sate adunate in partile mai joase si risipite in partile inalte;

- in sudul gruiurilor piemontane raurile ce coboara din nord au favorizat formarea mai multor unitati depresionare sub forma de uluc avand inseuari joase intre ele;

- de la vest la est se intalnesc depresiunile Pades pe Motru, Tismana, (pe Tismana), Pestisani pe Bistrita Gorjeana, Arcani pe Jales si Stanesti - Lelesti pe Susita;

- intregrul grup depresionar poarta denumirea de depresiunea Tismana

Cea externa:

sunt situate in sudul dealurilor subcarpatice interne, de-a lungul vailor avand caracteristici intracolinare;

- intre Bistrita Valcii si Gilort sunt mai putin dezvoltate, acest lucru explicand inaltimea mai ridicata a inseuarilor dintre ele;

- cea mai mare depresiune est Targu Jiu - Campu Mare care se intinde intre vaile Gilort si Tismana pe aproximativ 60 km;

- pe intreaga suprafata se iregistreaza altitudini sub 200 m; la Targu Jiu altitudinea este de 169 m;

- culoarul depresionar Targu Jiu - Campu Mare este impartit in trei compartimente:

Ciuperceni - Calnic in vest;

Targu Jiu in partea centrala; ambele prezinta un relief de terase foarte bine dezvoltat si cu lunci foarte intinse;

Depresiunea Targu Jiu - Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se intinde pana la Gilort, iar spre vest pana la Motru; depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 300 m), este strabatuta de Jiu, si are aspectul unui "camp mare" (de unde si denumirea de Campu Mare).

- La sud de Targu Jiu s-a format o adevarata campie de subsidenta;

- Campu Mare pe Valea Cioianei la nord de Dealul Bran, comunica cu depresiunea Targu Jiu prin inseuarea de la Copacioasa;