Question

Ce pot scrie intr-o fabula la drmonstratie?

Answer 1

Definiția
Tema textului( satirizează)
"Prezintă o scurta naratiune(dialogata, unde e cazul) la care participa personaje din lumea( obiectelor/animală) personificate( spui despre fiecare ce reprezintă)
Tipul de morala(implicita/explicita)
"Prin intermediul alegoriei sunt puse pe seama animalelor/obiectelor defecte omenești, acestea devenind simboluri ale satirei"
Caracterizarea personajelor( direct si indirect, alcătuiești un portret)
"Autorul își exprima atitudinea critica/ admirația...
Concluzia...

Answer 2

Îți fac la ,,Bivolul și coțofana” ca model


1) Definiția:
Specia genului epic de scurtă întindere în care se povestește o întâmplare pusă pe seama unor plante, animale sau obiecte neînsuflețite, cărora li se atribuie comportamente și defecte omenești criticate (satirizate) în scopul se a fi îndreptate se numește FABULĂ.

2) Afirmația de încadrare:
Poezia ,,Bivolul și coțofana” de George Topîrceanu este o fabulă deoarece prezintă toate elementele de bază ale unei astfel de specii.

3) Prezența acțiunii structurate pe momentele subiectului:
Expozițiunea: locul și timpul acțiunii, precum și unele dintre personaje => Pe spinarea bivolului se plimbă o coțofană
Intriga: întâmplarea care declanșează acțiunea => Un cățel care vede acest lucru vrea să profite de pe urma bivolului.
Desfășurarea acțiunii: decurge intrigă => Cățelul se urcă în spinarea bivolului
Punctul culminant: situația dificilă în care se află => Bivolul îl atuncă pe cățel în trifoi
Deznodământul: sfârșitul întâmplărilor => Bivolul îl mustră pe cățel arătându-i că de pe urma sa nu se oate profita.

4) Personaje:
Personajele fabulei sunt personificate pentru a li se atribui caractere umane criticabile din cauza unor defecte. Acestea reprezintă tipuri umane cum ar fi: stăpânul care conduce autoritar supușilor, oamenii ipocriți care una spun și alta fac, profitorii care cred că pot trăi pe seama pe seama altuia, naivii care se lasă amăgiți de vorve frumoase, lăudăroșii, mincinoșii, etc.

5) Tipurile umane reprezentate:
Bivolul reprezintă tipul omului gospodar, mândru și respectat în comunitatea sa.
Prin caracterizarea directă făcută de narator se crează ,,portretul fizic” al personajului. Bivolul este mare, negru și fioros. Din caracterizarea directă făcută de celălat personaj -cățelul- reiese că bivolul ar fi un ,,prost”. Bivolul se autocaracterizează, prezentându-se ca un gospodar cu greutate, respectat de cei din jur. Din caracterizarea indirectă, reieșită din vorbele personajului, faptele și comportamentul acestuia, ca și din relația cu celălalt personaj, reiese că bivolul este un animal demn și că poate pune la punct pe oricine. Relația sa cu coțofana este una în care apare un schimb de servicii reciproce
Cățelul reprezintă tipul uman al profitorului care crede că poate trăi pe spinarea altuia. Este caracterizat mai ales indirect prin comportament, prin fapte, prin vorbe și prin relația cu celălalt personaj. Se dovedește un profitor destul de naiv pentru că nu observă faptul că acea coțofană de pe spinarea bivolului îi face puternicului animal un serviciu. Acționează pripit și ca urmare primește o lecție foarte dură. Din vorbele bivolului reiese că aceasta este o ,,javră” sau o ,,potaie proastă”. Relația cu bivolul este una în care gospodarul respectabil îi arată un dispreț total.
Coțofana este personaj martor și îl reprezintă pe omul muncitor care își vede nestingherit de treabă pentru a-și respecta obligațiild contractuale.

6) Structura fabulei:
Fabula are 2 părți: povestirea propriu-zisă și morala. Morala este scurtă și reprezintă concluzia celor povestite sau poate lipsi din text fiind dedusă de cititor. În textul dat, morala lipsește, dar poate fi formulată de cititor cu ușurință. Acesta evidențiază faptul că nu se poate profita după urma altuia și trebuie să fim gata să oferim ceva la schimb.

7) Alegoria: (se învață în clasa a Vlll-a)
Prezentarea personajelor fabulei cu atribute umane se realizează prin procedeul artistic numit ALEGORIE. Aceasta este o figură de stil mai complexă alcătuită din comparații, hiperbole, metafore, personificare etc.

8) Modurile de expunere:
În fabulă apar în principal narațiunea și dialogul. Fiind o narațiune scurtã cu personaje reprezentative pentru anumite defecte umane, dialogul are un rol important în caracterizarea acestora.

9) Locul și timpul acțiunii:
Deoarece întâmplările narate au caractere general uman ele se pot petrece oriunde și oricând. De aceea, timpul nu este precizat iar locul este foarte vag determinat.

10) Concluzia:
Având în vedere cele evidențiate, se poate afirma că textul citat aparține speciei fabule.