Question

Ce stii despre regimul fanariotic cit timp a durat din ce an pina in ce eveniment a inceput??

Answer 1

Secolul fanariot in Tarile Romane!

Este instaurat pe 6 octombrie 1711 in Moldova si pe 5 ianuarie 1716 in Tara Romaneasca, date la care au fost instaurati domnii fanarioti, pana in 1822, an in care se revine la domniile pamantene.
Nemaiavand incredere in domnitorii pamanteni care in nenumarate randuri s-au revolltat impotriva stapanirii otomane, Imperiul Otoman a numit la tronul Principatelor domnitori greci, proveniti din cartierul Fanar ( de aici numele de regim fanariot ) din Istambul ( sau vechiul Constantinopol ). 
Ultimii domni pamanteni ( adica de-ai locului, nu greci cum sunt cei fanarioti ) au fost Constantin Brancoveanu ( 1688-1714 ) in Tara Romaneasca si Dimitrie Cantemir ( 1710-1711 ) in Moldova. Acestia au incercat sa elibereze Principatele de sub stapanirea Imperiului Otoman, ducand tratative secrete cu Rusia si Austria.
Nicolae Mavrocordat ( primul domnitor fanariot in ambele Principate ) a devenit domnul Moldovei dupa plecarea lui Cantemir in 1711, tot el instaurand seria domniilor fanariote si in Tara Romaneasca din 1716. ( Nu stiu ce s-a intamplat in perioada 1714- de la plecarea lui Brancoveanu pana in 1716 cand se instaureaza regimul fanariot in Tara Romaneasca ). 
Regimul fanariot instaurat in Principatele Romane era caracterizat prin:
- reducerea autonomiei Tarilor Romane; domnitorii fanarioti erau numiti direct de catre Poarta ( Imperiul Otoman ), fiind considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman;
- sporirea spectaculoasa a obligatiilor materiale fata de Imperiul Otoman si prin fiscalitatea excesiva;
Principalele obligatii ale Tarilor Romane erau:
* tribut ( haraci )
* daruri ocazionale ( peşcheşuri)
* taxa pentru confirmarea domniei ( numita mucarer; era mucarer mic platit o data la un an si mucarer mare platit o data la trei ani );
* obligatii in produse!
Alte caracteristici ale regimului fanariot:
- reducerea puterii militare a Tarilor Romane la o simpla garda menita sa apere ordinea interna;
- transformarea Tarilor Romane in " teatru de razboi" si " moneda de schimb"
Pentru ultima caracteristica cea cu transformarea avem:
In1699 prin Pacea de la Karlowitz Transilvania trece sub stapanirea Austriei;
In 1716-1718: razboiul austro-turc, incheiat cu Pacea de la Passarowitz prin care Banatul si Oltenia sunt anexate de Austria;
In 1735-1739: razboiul austro-turc incheiat cu Pacea de la Belgraad prin care Oltenia revine Tarii Romanesti;
In 1768- 1774: razboi ruso-turc incheiat cu Pacea de la Kuciuk-Kainargi prin care se instaureaza Protectoratul Rusiei asupra Principatelor ( este insa un protectorat neoficial, el oficializandu-se in 1829 prin prevederile Pacii de la Adranopol, ca urmare a unui nou razboi ruso-turc izbucnit in 1828); 
In 1775: Bucovina este anexata de Austria prin Conventia de la Constantinopol;
In 1787- 1791/1792: razboiul Ruso- austro- turc, incheiat cu Pacile " albe " de la ŞISTOV ( PACEA CU AUSTRIA IN 1791) SI IASI ( PACEA CU RUSIA IN 1792);
In 1806-1812 razboiul ruso-turc, prin Pacea de la Bucuresti ( 28 mai 1812 ) Basarabia este anexata de Rusia.
Acesta razboaie demonstreaza ca Tarile Romane au fost teatru de razboi si moneda de schimb.
Cele mai importante masuri pentru modernizarea statului, in timpul regimului fanariot au fost luate de Constantin Mavrocordat care a avut 10 domnii ( 6 in Tara Romaneasca si 4 in Moldova):
a) reforma fiscala in 1740- era dispusa inregistrarea populatiei astfel incat statul sa poata evalua cu precizie impozitele pe care trebuia sa le stranga;
b) a desffintat multitudinea obligatiilor financiare, inlocuindu-le cu un impozit fic pe cap de locuitor;
c) reforma administratiei- se accentueaza centralizarea administrativa prin numirea a doi ispravnici la conducerea fiecarui judet;
d) reforma sociala ( 1746- 1749; cea mai importanta ) prin care era desfiintata serbia , dar nu se rezolva problema taranilor, acestia ramanand dependenti economic de boieri;
e) reforma justitiei prin crearea Instantei de Judecata in tinuturi si judete ( aceasta reforma este continuata de Alexandru Ipsilanti care in 1780 adopta " Pravilniceasca Condica " in Tara Romaneasca si " Codul Callimachi " in Moldova);
In 1822 se revine la domniile pamantene ca urmare a miscarii revolutionare din Tara Romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu. Miscarea a izbugnit pe 19 ianuarie 1821 ca urmare a moritii subite a domnitorului Alexandru Şuţu.