Ce urmări au avut despaduririle
Răspunsuri la întrebare
Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le-a suferit padurea. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmat-o desertificarea.
Cu un deceniu in urma, pe glob, padurile ocupau o suprafata de aproximativ 3,8 - 4,7 miliarde ha si reprezentau cam 2,6 - 3,4 % din suprafata uscatului.
In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, echilibrul ecologic este foarte labil, se verifica succesiunea: padure® vegetatie ierboasa® teren agricol® eroziune® desert.
In zonele temperate cu climat favorabil, socul este mai scurt, oprindu-se la eroziune, desi se poate ajunge si la instalarea unor semideserturi.
Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glob, padurea planetara de azi ocupa suprafete incomparabil mai mici, nu mai formeaza masive mari si neintrerupte, refugiindu-se in munti si in locuri greu accesibile, cu soluri sarace si climat neatragator pentru agricultura.
Din circa 70 %, cat detinea padurea in perioada preistorica, proportia a scazut in prezent la 30 %.
La defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului, agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si forta protectiva.
In functie de procentajul actual de impadurire, distingem:
- tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
- tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
- tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia).