Engleza, întrebare adresată de intreprindere, 9 ani în urmă

cine ma poate ajuta cu traducerea in romana?
1-H 2-G 3- F 4-B 5-E 6-A 7-C
The force of his landing made Julian gasp. He lay stunned and disoriented for a long moment, then roseunsteadily to his feet. "This is not at all right," he thought. There was no sign of the lecture room, the college, the whole part of North London that he had just been in. In fact, there was no feature he could recognise at all in the landscape before him. Even its shape was wrong.
He remained perfectly still for a moment, gazing around. His surroundings seemed strange, almost dreamlike. Then he turned in a slow circle, trying to catch a glimpse of anything familiar. 1. __________ In the distance ahead of him, the land rose up steeply towards something that made a straight horizontal line. A road, perhaps? He decided that, dream or not, there was no point in staying where he was. He would walk to the top of the hill.
He picked up the bag of books he had dropped when he hit the ground and started to make his way through the grass. 2. __________ Halfway up, he paused to take his jacket off. In London it had been winter, but here it felt like May or June. He looked behind him. Here and there were other lone figures moving about, leaving trails of flattened grass like his own behind them as they walked. "What's happening?" Julian wondered. "It looks as if we all just dropped out of somewhere. But never mind right now. Just get up the hill, and take it from there."
He finally reached the top of the slope, and pulling himself up the last few feet, found that he had been right. 3. __________ It stretched straight before him, leading as far as he could see into the distance. There was no sign of any traffic.
He looked back again at the other people scattered through the meadow4. __________ Then just ahead of him, a girl climbed onto the roadway, wearing shorts and a sleeveless T-shirt. She smiled at him and said: "Excuse me, but are you from around here? I was wondering if you would direct me ..." Her words trailed offas he shook his head.
"Sorry. I came from out there, too." He pointed at the field behind her. 5. __________ "Where did they all come from?" she murmured softly. Julian realised that she had an American accent. He shrugged. "No idea. I know as much as you. I was just coming out of a lecture. I tripped over something and landed here." The girl said: "I was out jogging. I slipped and fell."
6. __________ "Where exactly were you?" he asked. 
"In Irvine. Just ouside Los Angeles," she said. 
"I was in London. It was snowing."
"In August?"
"No, January. You were in August?" He thought about this. "What year?"
"1999. You?"
"2010."
She stared at him, then looked away. "It must be a dream," she said. "Maybe I hit my head when I fell. I expect I'll wake up in a minute with a splitting headache." 7. __________ He didn't know how or why they were here, but the reality was starting to sink in.

______________________________

A They looked at each other and he pointed at their different clothes, his thick jacket, her T-shirt and shorts.
B Most were moving towards the road, but some were wandering about in seemingly random directions.
C But Julian shook his head, knowing that this was not the explanation.
D He could not see where it was coming from.
E She turned, and seemed to realise the situation for the first time as she saw the other people.
F He was standing on a road - a flat, black surface with the familiar white lines down the middle.
G It reached almost to his shoulders and left seeds sticking to his clothes.
H But there was nothing - only a seemingly endless field of grass, tall, yellowing and waving gently in the warm breeze.


Elisse: Ce vrei tradus? tot sau doar de la abcd,...
intreprindere: tot....sau macar cat ma poti ajuta...te rog,am nevoie
Elisse: pff...i foarte mult...da incerc...iti traduc tot textul cu tot cu raspunsuri integrate.
Elisse: vezi ca iti fac si adaptare :))
intreprindere: vaai...iti multumesc foarte mult

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Elisse
44
Forta aterizarii sale l-a facut pe Julian sa suspine. El a stat uimit si dezorientat pentru un lung moment , iar apoi s-a ridicat nesigur pe picioare.
"Acest lucru nu este deloc corect", gândi el.
Nu era nici urma de sala de lectura,colegiu, toata partea de nord a Londrei in care el a fost.De fapt, nu exista nici o caracteristică pe care el ar fi putut-o  recunoaste în peisajul înaintea lui. Chiar și forma ei era gresita.
El a ramas perfect nemiscat pentru o secunda, privind in jur. Imprejurimile lui pareau ciudate, aproape de vis. Apoi el s-a intors incet intr-un cerc, incercand sa gaseasca ceva familiar.(1H) Dar nu era nimic- doar un domeniu aparent fără sfârșit de iarbă, înalta, îngălbenita și fluturând ușor în briza calda.
În depărtare în fața lui, pământul s-au ridicat brusc spre ceva care a făcut o linie orizontală dreaptă. Un drum, poate? El a decis că, vis sau nu, nu are niciun rost sa stea unde era. El va merge pe jos spre varful dealului. A ridicat punga cu carti pe care a scapat-o atunci cand a cazut la pamant si a inceput sa mearga prin iarba. Ajungea aproape pana la umerii sai si lasa niste samanta care i se lipea de haine. La jumatatea distantei s-a oprit sa-si dea jacheta jos. In Londra era iarna dar aici se simtea de parca ar fi fost Mai sau Iunie. El s-a uitat in spatele sau. Ici colo erau si alte figuri singuratice care se deplasau lasand poteci de iarba turtita la fel ca si acelea pe care le lasa el in urma lui. "ce se intampla" se intreba Julian. "Se pare ca noi toți tocmai am ieșit de undeva. Dar nu contează acum. Doar urca dealul si afla de acolo."
El a ajuns în cele din urmă în partea de sus a pantei, și trăgând în sus ultimii pasi, a constatat că a avut dreptate.
Stătea pe un drum - o suprafață plană, neagra cu liniile familiare albe pe centrul terenului.
Se întindea drept în fața lui, pana unde putea vedea în depărtare. Nu era nici un semn de orice tip de trafic.
Se uită din nou la alte persoane împrăștiate prin lunca.

Cei mai multi se miscau spre drum, dar unii rataceau aparent in directii aleatorii.
Apoi, chiar în fața lui, o fată s-a urcat pe drum, purta pantaloni scurți și un tricou fără mâneci. Ea i-a zâmbit el și a spus: "Scuzați-mă, dar ești de pe aici? mă întrebam dacă ai putea sa-mi dai niste directii ...?"Ell clătină din cap. Imi pare rau dar si eu vin de acolo, si ii arata dealul din spatele ei. Ea s-a intors si parea ca realizeaza pentru prima data situatia vazand alti oameni.
"De unde au venit toti acestia?" murmură ea încet. Julian si-a dat seama că ea avea un accent american. El ridică din umeri. "N-am idee. Știu la fel de mult ca tine. Tocmai veneam dintr-un curs. M-am împiedicat peste ceva și am aterizat aici." Fata a spus: "Eram afara...faceam jogging am alunecat și a căzut.".
Ei s-au uitat unul la altul și si-au arătat unul altuia hainele lor diferite, jacheta groasă, tricoul ei și pantalonii scurți.
"Unde anume ai fost?" întrebă el.
"In Irvine.in afara Los Angeles-ului", a spus ea.
"Am fost în Londra. Ningea."
"În luna august?"
"Nu ianuarie. Ai fost în luna august? se gandea el. "Ce an?"
"1999. Tu?"
"2010"

Ea se uită la el, apoi se uită in alta parte. "Trebuie să fie un vis", a spus ea. "Poate că m-am lovit cap când am căzut. Mă aștept ca mă voi trezi într-un minut, cu o durere de cap puternica."
Dar Julian clătină din cap, știind că acest lucru nu era explicația.
El nu a știut cum sau de ce erau aici, dar realitatea a inceput sa se adanceasca.









Elisse: pfff...SF fratee :))
intreprindere: multumeeesc foarte mult
Elisse: da-mi cel mai bun raspuns:)))
Alte întrebări interesante