Istorie, întrebare adresată de gianinazamfir, 8 ani în urmă

cine ma poate ajuta si pe mine,va rog mult de tot?!​

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de IonutST1
1

Răspuns:

1. Legile „fastiscisime”.

2. Partidul Naţionalist al Muncitorilor Germani.

3. Rolul partidului unic în Italia fascistă era de a înfiinţa organizaţii de tip fascist destinate populaţiei, de a supraveghea populaţia, de a organiza acţiuni de propagandă. „Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea populaţiei, mobilizarea permanentă a acesteia în serviciul regimului, răspândind în raidurile sale cuvintele de ordine ale puterii care veghează la aplicarea lor.”

4. „are mari atribuţii economice în calitate de ministru al corporaţiilor şi militare ca şef suprem al armatei”.

5. Regimul politic din Germania sub conducerea lui Adolf Hitler era unul totalitar, care controla societatea prin intermediul aparatului poliţienesc şi avea ca idee centrală antisemitismul. „Aparatul poliţienesc este învestit cu putere redutabilă; Cât despre politica rasială, punctul central al sistemului, aceasta se manifestă prin măsuri de protejare a rasei şi printr-o legislaţie [antisemită]”.

6. Crearea Statelor Unite ale Americii, revoluţiile din Europa secolului al XIX-lea şi, în secolul al XX-lea, destrămarea imperiilor multinaţionale au dus la creşterea numărului de democraţii în lume. O caracteristică a regimurilor politice democratice în secolul XX este reprezentată de consemnarea principiilor de organizare a statului în cadrul unor legi fundamentale numite constituţii. Există şi excepţii de la regulă, spre exemplu Marea Britanie, un model al democraţiei în întregul secolul XX, care nu are o constituţie propriu-zisă, ci o serie de legi cu caracter constituţional. Regimurile politice democratice au avut o evoluţie sinuoasă în secolul al XX-lea.

7. În anii ’30, Marea criză economică a dus la destabilizarea democraţiilor europene formate după Primul Război Mondial. În Germania, acest fapt a fost accelerat de nemulţumirile populaţiei faţă de pacea încheiată la Versailles. În acest context, în anul 1933, Adolf Hitler devine cancelar al Germaniei, susţinând o nouă ideologie, cea nazistă. Caracterul totalitar al ideologiei este dat de prevederi precum nevoia înregimentării rasei „superioare” germane (ariană), cu scopul de a obţine aşa-numitul „spaţiul vital” în Europa, absolut necesar pentru dezvoltarea Germaniei. Apariţia şi consolidarea ideologiei totalitare naziste în Germania după anul 1933 ne permite să afirmăm faptul că ascensiunea unor ideologii totalitare este o caracteristică a Europei în prima jumătate a secolului al XX-lea.


gianinazamfir: mulțumesc mult de tot!
Alte întrebări interesante