Cine se pricepe la literatura ? :)
Răspunsuri la întrebare
2) Verbele la timpul imperfect din primul paragraf sunt folosite cu scopul de a prezenta un tablou natural trecut, cu aspect durativ, al cărui final nu este clar și de a evidenția un sentiment de melancolie. Imperfectul folosit în secvențe descriptive accentuează expresivitatea și emoțiile transmise de imaginile plastice/artistice, precum cele vizuale: „piscurile munților erau ascunse”, „pietrele luceau”, „Micul munte cu lignit era acoperit de ceață”.
3) Personajul principal din textul dat este Zorba, fiind caracterizat indirect prin propriile vorbe, gesturi și fapte, dovedindu-se un om atent/receptiv la conexiunea omului cu natura și sentimentele pe care i le poate induce aceasta, trăsătură evidentă prin vorbele: „Inima omului suferă când plouă”, „Dac-am ști (…) ce spun pietrele, florile, ploaia!”, dar și un iubitor/admirator al neturii, sentiment evidențiat prin gesturile și faptele sale. De asemenea, personajul are o viziunea aparte asupra lumii, fiind un visător/optimist și un om sincer/pur, calități care reies din întrebările retorice „Când se vor destupa urechile oamenilor? Când vom avea ochii deschiși să vedem? Când vom deschide brațele să îmbrățișăm totul, pietrele, florile, ploaia, oamenii?”.
Sau
Personajul principal din textul dat este Zorba, fiind caracterizat indirect prin propriile vorbe, gesturi și fapte, dovedindu-se un om atent/receptiv la conexiunea omului cu natura și sentimentele pe care i le poate induce aceasta, trăsătură evidentă prin vorbele: „Inima omului suferă când plouă”, „Dac-am ști (…) ce spun pietrele, florile, ploaia!”, dar și un iubitor/admirator al naturii, sentiment evidențiat prin gesturile și faptele sale. Dovedește, de asemenea, înțelepciune, sfătuindu-l pe jupân: „adună-ți grămadă toate terfeloafele și dă-le foc”, „După asta, cine știe, (…) poate mai iese ceva din tine!”. Înțelepciunea lui Zorba este evidențiată, prin caracterizare directă, și de gândurile jupânului „«Are dreptate, are dreptate!»”.
4) Dialogul, mod de expunere predominant în fragmentul dat, are o funcție fatică, de a menține contactul într-o comunicare și funcția de a dinamiza textul narativ.
+rolul de a caracteriza direct personajul Zorba.
5) Două figuri de stil diferite identificate în textul dat sunt: inversiunea "Micul munte"/ epitetul "amărăciune omenească" și personificarea "chipul de femeie al colinei"/ "ce spun pietrele, florile, ploaia, oamenii".6) Din punctul meu de vedere, trebuie să renunțăm la ceea ce ne încetinește, fie că este vorba despre lucruri sau oameni toxici, pentru a ne îndeplini scopul/visul nostru. În fragmentul dat, personajul Zorba își evidențiază înțelepciunea, oferindu-i un sfat important stăpânului, acela de a-și arde toate „terfeloagele” (hârțoagele), acțiune care semnifică renunțarea la ce este nefolositor și care îngreunează drumul creației și care prin foc, simbol al renașterii, ar fi eliminate. Zorba îl caracterizează direct pe jupân, acesta fiind un „om de treabă”, care dacă va avea suficientă determinare să o ia de la capăt cu ceva nou, poate va mai ieși ceva din el și va evolua.
*Sper să te ajute. Succes!