Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
„Perioada neutralităţii (1914-1916) n-a fost în fapt deloc neutră, guvernul Brătianu începând încă din toamna lui 1914 tratative cu Antanta în vederea intrării în război şi a stabilirii condiţiilor acestei participări.
(...) Tratativele au fost întrerupte, ele reluându-se abia în ianuarie 1916, la presiunile insistente ale Angliei şi Franţei. După lungi discuţii, ele se vor concretiza prin semnarea la 4/17 august 1916 a două convenţii, una politică, cealaltă militară, ambele semnate de I.I.C. Brătianu în numele guvernului român, şi de reprezentanţii diplomatici ai Angliei, Franţei, Italiei şi Rusiei la Bucureşti. (...) Tratatul politic prevedea alipirea la România a Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei; cea militară prevedea ca România să declare imediat război Austro-Ungariei şi specifica ajutorul militar pe care Antanta urma să-l acorde noii aliate: ofensiva generală rusă pe direcţia câmpiei maghiare, ofensiva frontului de la Salonic împotriva Bulgariei, preluarea apărării Dobrogei de către trupele ruse şi începerea unei aprovizionări ritmice cu arme şi muniţii a armatei române. Cele două convenţii au fost aduse în discuţia consiliului de Coroană de la Cotroceni. (...)”
Pornind de la text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, pe baza textului, anul reînceperii tratativelor României cu Antanta.
2. Transcrieţi o acţiune desfăşurată în “perioada neutralităţii (1914-1916)”.
3. Menţionaţi, pe baza textului, trei prevederi referitoare la ajutorul militar care urma să fie
acordat “noii aliate”.
4. Menţionaţi, pe baza textului, două asemănări privind cele două convenţii.
5. Menţionaţi, pe baza textului, o deosebire privind tipul convenţiilor încheiate cu Antanta.
6. Prezentaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, consecinţele militare şi politice ale intrării României în primul război mondial, având în vedere:
- două lupte la care participă românii în campaniile din anii 1916 -1917;
- o acţiune din anul 1918 care a contribuit la realizarea statului naţional unitar român.
Răspunsuri la întrebare
Anul reînceperii tratativelor aliaților cu România au fost în ianuarie 1916.
O acțiune desfășurată între 1914 și 1916 au fost susținerea tratativelor între România și Antanta.
Trei prevederi pentru ajutorarea românii au fost aprovizionarea cu muniții și arme armatei române,susținerea armatei române pentru ofensivă la Salonic și ofensiva rușilor în nordul României.
Cele două convenții se aseamănă prin faptul că România era în ipostaza de a susține Aliații și condițiile impuse de români fiind aceleași.
O deosebire între convenții erau evidențiate că românii vor fi susținuți de două ofensive prima Salonic și a doua în nordul României.
Începând cu anul 1916 România intră de partea Antantei în războiul mondial având drept adversari Imperiul german,Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Otoman,de partea lor pe front fiind doar Imperiul Rus care nu avea cele multe relații cu românii având în vedere pierderea Basarabiei.Oricum ofensiva română începe în Transilvania avea să fie de succes,dar după înfrângerea Turtucaia de pe 6 septembrie 1916 armata română să retras din Muntenia,Oltenia chiar și din capitală pe 6 decembrie chiar de ziua generalului german Mackensen.
În 1916 românii obțin marile victorii la Mărăști Mărășești și Oituz prin contribuțiile soldaților români și ale tehnicii,strategiei impuse generalii Grigorescu și Averescu sub comanda marele cartier general condus de Constantin Prezan.
În 1918 după pactul sau înțelegerea de la București la Buftea românii să obligați să dea germanilor tute resursele și teritoriile Cu ce zice știa până în primăvara lui 1917 românii totuși pe 9 noiembrie cu două zile înainte de finalul războiului intră pentru a doua oară în război și câștigă războiul și având în vedere că au luptat până la final vor primi Transilvania,Basarabia și Bucovina ca urmare a marei adunări de la Alba Iulia de pe 1 decembrie 1918,viitoare zi națională a României.