Question

comentarea amintirilor din copilărie​

Answer 1

Ion Creanga s-a nascut la Humulesti , judetul Neamt , intr-o familie de tarani –Stefan al Petrii Ciubotariul si Smaranda Creanga . A urmat scoala primara la Humulesti , Brosteni – ¨in creierii muntilor ¨si Targu Nemt ,apoi Scoala de Catiheti din Falticeni , Seminarul Teologic si Scoala Normala Trei Ierarhi la Iasi . A fost diacon si apoi invatator .

Creanga – stimulat de Eminescu – aduce la Junimea creatiile sale care vor fi publicate ulterior in revista Convorbiri literare unde au publicat toti marii faurari ai literaturii romane .

Amintiri din copilarie se constituie intr-o opera unitara in cadrul careia povestitorul relateaza fapte si intimplari , momente si impresii , din viata sa .

Incepand cu anul 1880 , Creanga isi scrie Amintirile in patru capitole . Primele trei au fost publicate in Convorbiri literare , 1881 (partea a patra a aparut postum) si au fost reproduse apoi in Timpul al carui redactor era atunci Mihai Eminescu . Amintirile au fost scrise la indemnul poetului cu un sentiment de profunda melancolie dupa timpurile minunate ale copilariei , dar si cu placerea neasemuita de a zugravi , asa cum ii vedea , cu ochii maturitatii , oamenii copilariei sale .

Opera este structurata in patru parti , predomina metoda narativa imbinata cu descrierea sau povestirea directa . Opera este un document biografic , a vietii satului razasesc care prezinta procesul de formare a lui Nica sub actiunea educatiei si a experientei dobandite , rezultat al locurilor pe care le strabate . Satul Humulesti este spatiul ideal al desfasurarii actiunii , taramul copilariei autorului , cu toate componentele sale : satul- ¨satu mare si vesel¨ , ¨sat vechi razasesc , intemeiat in toata puterea cuvantului¨ , ¨satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul , in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Nemtului , de-atatea veacuri ¨ ; asezarea -¨satul Humulesti din targ drept peste apa Neamtului , …impartit in trei parti , care se tin tot una :Vatra Satului , Delenii si Bejenii¨ ; locuitorii-¨nu erau numai asa …oameni fara capatai , gospodari tot unul si unul ; cu flacai voinici si fete mandre …preoti si dascali si pooreni ca aceia de mare cinste satului lor ¨ ; imbracamintea lor, obiceiuri , datini , superstitii , traditii prilejuite de sarbatori , sarbatori de toate felurile .