comentarea operei lirice a poeziei Monosilabi de toamna!!!!!
PLS va rog mult
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
Bacovia - MONOSILAB DE TOAMNĂ - Comentariu după algoritmul propus:
În poezia “Monosilab de toamna”, autorul prin intermediul eului liric îşi exprimă sentimentele şi trăirile. Printr-o scurtă descriere a peisajului de toamnă, el redă starea dificilă în care a ajuns şi cât de mult a fost cuprins de singurătate. Elementele peisajului de toamnă: „frunze de metal” ; „lemnul mut”. Acestea sugerează expresiv singurătatea eroului liric. Autorul descrie toamna ca un anotimp al melancoliei și al tristeței. Poezia sugereză o gamă largă de sentimente doar prin câteva versuri. Opera lui Bacovia redă un peisaj simplu, monoton, însă totodată de o semnificație profundă a unui interior răvaşit. Ea împărtăşeşte aceleaşi stări disperate şi tipic caracteristice stilului autorului ca şi celelalte creaţii ale lui.
În continuare, putem remarca trecerea de la descrierea elementelor autumnale la descrierea elementelor camerale. Drept exemplu pot servi : „în odaie” ; „peste foi, singur, un condei frec” ; „lampa plânge” ; „pe pat” și altele. Elementele date se pot atesta începând cu al treilea vers, iar cele autumnale, chiar din primul vers. În acest mod, este profilată trecerea de la peisaj la interior. Procedeul contribuie la crearea atmosferei lăuntrice a sufletului singuratic.
În poezie pot figura momente în care elementele exterioare sunt proiectate pe stările și sentimentele eului liric. Aceste momente sunt exemplificate în următoarele versuri : „lampa plânge… anii tăi, anii mei trec” ; „va fi cândva altfel natural” etc. Datorită motivelor sumbre. în poezie este prezentă o atmosferă pesimistă, accentuată de evidențierea sentimentelor eului liric prin intermediul imaginilor plastice și a simbolurilor poeziei.
Cel mai sugestiv efect se datorează prezenței multiplelor cuvinte monosilabice. Se remarcă și efectul onomatopeei „poc”, dar și efectul cauzat de abundența imaginilor plastice. Sunt prezente vocalele închise (u, î), care accentuează starea tragică.
Pilonul pe care se axează poezia propriu-zisă este interferența dintre câmpurile semantice ale noțiunilor de toamnă, tristețe și singurătate, format din următoarele noțiuni : latență, întuneric, pesimism etc.
Încă un element esențial pentru constituirea atmosferei dominante în poezie este prezența repetițiilor și a paralelismului sintactic, „fragmentarea” versului propriu-zis în 2 părți egale, pentru a susține cadența. Repetițiile și paralelismul accentuează sensul și mesajul global transmis. Este evidentă starea de disperare a eului liric. Sunt folosite o serie de figuri de stil pentru a accentua sentimentele poetului:
- repetiţia - prima strofă se repetă la sfârșit;
- personificare “Lampa plânge… anii tai, anii mei” , un vers prin care poetul conturează trecerea ireversibilă a anilor;
- paralelism sintactic - reluarea mai multor cuvinte în aceeași ordine.
În poezia “Monosilab de toamna”, autorul prin intermediul eului liric îşi exprimă sentimentele şi trăirile. Printr-o scurtă descriere a peisajului de toamnă, el redă starea dificilă în care a ajuns şi cât de mult a fost cuprins de singurătate. Elementele peisajului de toamnă: „frunze de metal” ; „lemnul mut”. Acestea sugerează expresiv singurătatea eroului liric. Autorul descrie toamna ca un anotimp al melancoliei și al tristeței. Poezia sugereză o gamă largă de sentimente doar prin câteva versuri. Opera lui Bacovia redă un peisaj simplu, monoton, însă totodată de o semnificație profundă a unui interior răvaşit. Ea împărtăşeşte aceleaşi stări disperate şi tipic caracteristice stilului autorului ca şi celelalte creaţii ale lui.
În continuare, putem remarca trecerea de la descrierea elementelor autumnale la descrierea elementelor camerale. Drept exemplu pot servi : „în odaie” ; „peste foi, singur, un condei frec” ; „lampa plânge” ; „pe pat” și altele. Elementele date se pot atesta începând cu al treilea vers, iar cele autumnale, chiar din primul vers. În acest mod, este profilată trecerea de la peisaj la interior. Procedeul contribuie la crearea atmosferei lăuntrice a sufletului singuratic.
În poezie pot figura momente în care elementele exterioare sunt proiectate pe stările și sentimentele eului liric. Aceste momente sunt exemplificate în următoarele versuri : „lampa plânge… anii tăi, anii mei trec” ; „va fi cândva altfel natural” etc. Datorită motivelor sumbre. în poezie este prezentă o atmosferă pesimistă, accentuată de evidențierea sentimentelor eului liric prin intermediul imaginilor plastice și a simbolurilor poeziei.
Cel mai sugestiv efect se datorează prezenței multiplelor cuvinte monosilabice. Se remarcă și efectul onomatopeei „poc”, dar și efectul cauzat de abundența imaginilor plastice. Sunt prezente vocalele închise (u, î), care accentuează starea tragică.
Pilonul pe care se axează poezia propriu-zisă este interferența dintre câmpurile semantice ale noțiunilor de toamnă, tristețe și singurătate, format din următoarele noțiuni : latență, întuneric, pesimism etc.
Încă un element esențial pentru constituirea atmosferei dominante în poezie este prezența repetițiilor și a paralelismului sintactic, „fragmentarea” versului propriu-zis în 2 părți egale, pentru a susține cadența. Repetițiile și paralelismul accentuează sensul și mesajul global transmis. Este evidentă starea de disperare a eului liric. Sunt folosite o serie de figuri de stil pentru a accentua sentimentele poetului:
- repetiţia - prima strofă se repetă la sfârșit;
- personificare “Lampa plânge… anii tai, anii mei” , un vers prin care poetul conturează trecerea ireversibilă a anilor;
- paralelism sintactic - reluarea mai multor cuvinte în aceeași ordine.
amf:
bro mersi mult, mai salvat de la un 2 :))
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Informatică,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Religie,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă