Limba română, întrebare adresată de dand, 9 ani în urmă

Comentariu literar la poezia artistul:
El singur amarul îşi cântă cu capul plecat pe vioară…
Ca-n friguri aleargă arcuşul pe strunele vii şi-ncordate,
Sub viforul asprelor note chiar lemnul pustiu se-nfioară
Şi pare că-n golul vioarei un suflet în zbucium se zbate.

Cum jalnic îşi tânguie basul greoaiele-i gemete într-una
Şi cum îi răspunde oţelul cu ţipăt prelung de izbândă,
Se-nchipuie-aievea năvala de aprigi topoare, furtuna,
Sub care se frânse copacul ursit pentru aspra osândă.

poezie de Vasile Voiculescu

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de iosif50
10
Se stie ca artistii in general sunt suflete neintelese care-si canta iubirea refuzata sau pierduta. <El singur amarul isi canta>. Singura lor consolare si refugiu este penelul sau arcusul viorii. < Lemnul pustiu sa-nfioara> Un artist sensibil poate face o inima sa tresara  de la primele acorduri. 
Alte întrebări interesante